Un studiu detaliat al UEFA, bazat pe criterii financiare si competitionale, plaseaza gestiunea Sandu – Dragomir la capitolul exemplelor negative. Singurul capitol la care rivalizam cu Europa e proprietatea asupra stadioanelor, detinute aproape peste tot de oficialitati sau entitati comerciale, nu de cluburi. In rest, dezastru la licente, formula de desfaturare a ligii nationale, spectatori, venituri si taxe.
UEFA a prezentat un studiu financiar extins la nivelul intregului continent, 733 de echipe de prima divizie, in care Romania apare cu precadere la categoria exemplelor negative. Reperul e sezonul 2008-2009, adica la zi din punctul de vedere al datelor statistice, fiindca, pentru anul 2009-2010, dosarele de-abia acum se centralizeaza la forul european.
Concret, e vorba despre o analiza intinsa pe 84 de pagini, care contureaza starea fotbalului european inaintea implementarii, din 2015, a conceptului „Financial Fair Play”, proiect menit sa oblige cluburile sa-si reduca datoriile si sa nu cheltuiasca sume mai mari decat veniturile inregistrate.
Sub sanctiunea neinscrierii in cupele europene!
Exista doua tipuri de licentiere, nationala si UEFA. Ultima vizeaza cluburile care participa in cupele europene, dar criteriile sint relativ similare cu cele obligatorii pe plan intern, pentru fiecare club in parte. Sunt insa mai stricte. Si inflexibile. Ce sectoare vizeaza licenta: audit financiar; buget; centre de tineret: minimum 4 echipe; calitatea stadioanelor si a infrastructurii; transferuri/taxe/angajati; serviciile medicale; calificarea antrenorului principal; calificarea managerului general/fizioterapeut/doctor; serviciu juridic. In perioada 2004-2009, 49 de cluburi din 25 de tari nu au primit licenta UEFA pentru cupele europene, cazul lui TSKA Sofia, Beitar Ierusalim, PAOK Salonic sau Shelbourne. In vara anului trecut, Romania a cazut in-corpore la analiza UEFA pentru cele 6 formatii care ne reprezentasera in cupele europene: CFR Cluj, Dinamo, Timisoara, Rapid, Steaua, Urziceni! Un raport disciplinar intocmit de inspectorul turc Kemal Kapulluoglu a constatat ca FRF a ignorat grav cerintele forului continental pentru implementarea sistemului unitar de licentiere prin avizarea dosarelor contrar normelor. Recomandarea a fost pentru o amenda de 200.000 de euro, dar federatia a scapat finalmente cu numai 35.000 de euro. Cu amendamentul ca, in cazul recidivei, suma se va dubla si se va lua in calcul excluderea din competitiile europene a cluburilor in culpa.
La ce capitole au cazut romanii?
Situatii financiare anuale incomplete. Informatii incomplete pentru bilant si contul de profit si pierderi. Angajamente financiare neachitate din activitati de transfer, catre angajati, asigurari sociale si fiscale. Standarde contabile inaplicabile. Auditor necalificat. Previziuni financiare fara acoperire. In traducere, cam tot spectrul vizand finantele! 250.000 de euro primeste FRF de la UEFA pentru implementarea interna a sistemului de licentiere impus de forul continental.
Unici in Europa!
In afara ligilor de top cu 20 de echipe, doar patru campionate din Europa mai au in actualul sezon o structura cu 18 formatii in prima liga, precum in Romania. E vorba despre intrecerile din Germania, Turcia si Olanda. Cifrele arata ca, financiar si comercial, nu putem rivaliza cu niciuna dintre aceste competitii. Germania: 177 de milioane de euro e profitul Bundesligii pe sezonul 2008/2009, cel mai mare de pe continent, potrivit unei analize Delloitte. Turcia: 87 de milioane de euro e venitul total realizat de Fenerbahce (2008/2009): locul 30 in topul continental al cluburilor (primul in afara lui „big five” – Germania, Anglia, Italia, Franta, Spania). Olanda: 422 milioane de euro a inregistrat prima divizie olandeza (Eredevisie) ca venit total in 2008/2009 (imediat in urma lui „”big five”). „Numarul locuitorilor din tara respectiva reprezinta un alt element determinant in stabilirea dimensiunilor primei ligi. E un factor care arata de obicei cate formatii poate suporta campionatul”, explica studiul UEFA. Si aici, Romania iese in afara tiparelor de performanta. Franta, 20 echipe, numar locuitori 65,5 mil.; Italia, 20, 60 mil.; Anglia, 20, 52 mil.;
Spania, 20, 46 mil.; Germania, 18, 82 mil.; Turcia, 18, 72,5 mil.; Romania, 18, 21,5 mil.; Olanda, 18, 16,7 mil.; Rusia, 16, 142 mil.; Ucraina, 16, 46 mil.; Polonia, 16, 38 mil.; Grecia, 16, 11,5 mil. Chiar daca structura istorica a Ligii I arata ca formula actuala, cu 18 formatii, domina editiile postbelice, cifrele comparabile cu alte state nu pun Romania intr-o postura placuta. Dimensiunea primei divizii, coroborata cu modelul de 4 echipe la retrogradare, e unic acum in Europa! Asta fiindca nu mai exista nici o alta tara pe continent care sa propuna acelasi sistem! Predominanta e formula cu 15/16 formatii si cu 2/3 echipe la promovare/retrogradare. Structura istorica a Ligii I se prezinta astfel, 12 echipe 8 editii, 213 echipe doua editii, 14 echipe, 10 editii, 16 echipe, 14 editii si 18 echipe, 30 editii.
Urmam traditia europeana
Proprietatea asupora stadioanelor e unul dintre putinele capitole la care Liga I se inscrie in trend. In majoritatea tarilor de pe continent, echipele din primul esalon nu sunt proprietare ale stadioanelor pe care evolueaza. „In general, oficialitatile permit chiriasilor sa beneficieze in mare proportie de veniturile comerciale din exploatarea arenelor, de sumele din vanzarea de bilete, de banii proveniti din publicitatea oferita in interiorul bazelor sportive”, sustine studiul. La noi, doar un club din elita detine si arena proprie, Astra Ploiesti, patron omul de afaceri Ion Nicolae. E o situatie similara cu Franta, Polonia, Ucraina sau Serbia. In Germania sau in Italia, insa, nu exista niciun club care sa aiba proprietate asupra stadionului. 83 la suta dintre cluburile europene de prima divizie au stadioanele inchiriate de la municipalitate, de la alte autoritati ale statului ori de la entitati comerciale.
Departe de elita in ceea ce priveste spectatorii
Din 53 de state europene, Romania ocupa locul 20 in topul spectatorilor prezenti la partidele din prima divizie, cu un total estimat la 1.849.464. Adica undeva aproape de jumatatea ierarhiei. Suntem sub Belgia, Norvegia, Austria sau Polonia si depasim Israel, Cehia, Croatia sau Bulgaria.
„Numarul de spectatori e dependent de capacitatea stadioanelor, de zilele traditionale de meci oferite de club si de atractivitatea partidelor”, se precizeaza in studiul UEFA.
6.044 e media de spectatori in Liga I pentru sezonul 2008/2009, in timp ce media europeana e de 9.000 de spectatori. 13.956 e cea mai mare medie de spectatori inregistrata de un club din Romania (2008/2009).
Top 5
- Germania are o medie de 42.565, cu un total estimat de 13.024.890;
- Anglia, media 35.630, total 13.539.400;
- Spania, media 28.276, total 10.744.880;
- Italia, 25.045, 9.517.100;
Cluburi „micro” intr-o liga „mare”
In functie de veniturile medii generate de ligi, UEFA le imparte in cinci categorii: TOP (peste 50 mil. E), MARI (5-50 mil. E), MEDII (1,25-5 mil. E), MICI (350.000-1,25 mil. E) si MICRO (sub 350.000 E). Pentru sezonul analizat, 2008/2009, Romania e plasata in categoria a doua, cu un nivel mai sus decat in campionatul precedent. Explicatia apare in studiu: „Cluburile din Romania au performat in competitiile UEFA, asa incat era asteptata cresterea nivelului financiar”. Este vorba despre prima editie a cupelor europene in care am avut doua formatii in Champions League (CFR Cluj, Steaua), plus cinci participante in UEFA (Rapid, Dinamo, Urziceni, Timisoara si Vaslui, ultima venita din Intertoto). Pe de alta parte, studiul face referire si la forta financiara a cluburilor, dupa aceleasi criterii ca mai sus. Aici, dintre ligile apreciate drept MARI, Romania si Ucraina sunt singurele care au in componenta echipe MICRO, adica cele cu bugete asumate de sub 350.000 euro. 14 ligi din Europa se mai afla in aceeasi categorie cu Romania, intre ele Olanda, Rusia si Turcia.
Provenienta veniturilor in categoria ligilor MARI
Din drepturi TV – 11,3 %; din sponsorizare/publicitate – 32,5%; din bilete – 27,6%; din comercial/bonusuri – 51,6%.
11,5 miliarde de euro au fost veniturile pe 2008 ale celor 733 de cluburi de prima liga din Europa, suma neincluzand si tranzactiile din transferuri. Campionatele incluse in „Top five” (Anglia, Germania, Italia, Spania, Franta) totalizeaza 98 de echipe, care au generat impreuna venituri de 7,9 miliarde euro din drepturi TV, sponsori/publicitate, bilete, comercial. Adica circa 69% din totalul la nivel european! Isi impart circa 3,6 miliarde de euro numai din drepturi TV!
Profit minim la transferuri
Transferurile constituie un sector aparte in analiza UEFA. Iar aici Romania inregistreaza cifre minime la capitolul profitului inregistrat din tranzactiile de jucatori, doar 6% din profiturile totale ale ligii. Adica vindem fie putin, fie ieftin. Ori ambele! Ne batem cu Scotia si Belarus, tot 6%. In schimb, mari exportatoare de jucatori, Croatia (53%), Bulgaria (40%) si Cehia (29%) detin suprematia la acest indicator. La polul opus, „aspiratoarele” de vedete, cu indici sub zero, Anglia/Spania – 10%, Italia -5% si Germania -2%.
45 de milioane de euro e valoarea contabila a tuturor jucatorilor din liga I, potrivit studiului UEFA
Plati mai mari decat veniturile!
La cluburile din Romania, 73% din venituri (fara sumele din transferuri) se duc in salarii: jucatori, staff tehnic si administrativ. E un nivel similar cu cel intalnit in Slovenia (75%) si Irlanda (77%). Interesant e insa ca, luat in detaliu, exista cel putin cinci cluburi din Liga I care au raportat un nivel al salariilor care depaseste veniturile inregistrate! Nu suntem insa singuri la acest capitol negativ: inclusiv in Spania, Italia si Franta se intalnesc situatii comparabile.
Cat cheltuie granzii
Germania, raportul salarii/venituri – 52%; Anglia – 60%;
Spania – 63%; Italia – 63%; Franta – 71%. 8% din totalul datoriilor acumulate de cluburile din Romania reprezinta impozite neachitate; in Franta – 34%, in Spania – 23%, in Italia – 12%. (Sursa GSP)
Franta, media 21.049, total 7.998.620.
