Aproape doua milioane de rromi locuiesc in Romania. In acest fel, aceasta etnie este cea mai importanta din Europa. Multi, dar saraci. UE califica aceassta etnie „o amenintare pentru coeziunea sociala a Europei”.
In 2007, imediat dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, populatia acesteia s-a marit cu circa 11 milioane de etnici rromi! Indizerabili sau persecutati, rromii au devenit „o amenintare pentru coeziunea sociala a Europei”, dupa cum a recunoscut Comisia Europeana. Prin ce s-au facut remarcatii rromii in Uniunea Europeana? Prin cersetorie organizata, prostitutie si diverse infractiuni, incepand de la furtul din buzunare sau al cardurilor bancare. Multe retele, organizate sub forma de clanuri, au ramas nepedepsite.
Rromii din Est, cei mai afectati
Rromii din Europa de Est au fost afectati considerabil de costul social al tranzitiei economice din anii ’90, fie ca au fost asimilati sau nu de regimului comunist. Extinderea Uniunii Europene a declansat o constientizare la nivel institutional a conditiilor in care traieste minoritatea rroma. Au fost alocate fonduri si s-au desfasurat campanii de informare in vederea sprijinirii etnicilor rromi fie de catre Uniunea Europeana, Banca Mondiala, sau organizatii neguvernamentale ca Fundatia Soros. La inceputul anilor 2000, in perspectiva aderarii la UE si necesitatea indeplinirii unui anumit numar de criterii, au obligat autoritatile romane sa se preocupe de situatia acestei minoritati. Autoritatile de la Bucuresti au creat institutii de „mediere” responsabile cu ameliorarea scolarizarii si a accesului la serviciile de sanatate. Aceste eforturi s-au diminuat insa considerabil dupa ce Romania s-a vazut cu sacii in caruta, in sensul ca a devenit membru al Uniunii Europene. Magda Matache, directoarea Asociatiei pentru rromi, Romani Criss, declara ca Romania „a adoptat un cadru legislativ conform asteptarilor Bruxelles-ului. Din pacate, legile nu au fost aplicate. Reactia foarte lenta a Bruxelles-ului dupa numeroasele expulzari ale rromilor din Italia confirma inertia autoritatilor romane”.
Victime ale discriminarii
Publicatia italiana „Le Figaro” mentioneaza faptul ca cei mai multi romi sunt victime ale discriminarii, ceea ce ii impiedica sa fie corect educati si asimilati de piata muncii. Aceasta realitate se regaseste nu numai in Romania, ci si in alte tari unde exista minoritati rrome, Ungaria, Slovacia sau Cehia. O relitate cruda, condamnata in 2008 de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intrucat in aceste tari copiii rromi au fost plasati fortat in scoli speciale destinate persoanelor cu handicap mental.
Criza economica, potrivnica integrarii rromilor!
Criza economica mondiala nu favorizeaza integrarea rromilor, iar tensiunile s-au intensificat. Lipsa de toleranta se regaseste si in Romania, unde in vara anului trecut, mai multe case apartinand unor rromi au fost distruse sau incendiate in judete populate majoritar de romani de etnie maghiara. Potrivit Magdei Matache, aceste atacuri ar fi fost comandate de la Budapesta, de catre „Garda ungara”, o militie de extrema dreapta, dizolvata oficial vara trecuta.
Franta, cea mai vehementa!
Franta a repatriat peste 8.300 de romani si bulgari in tara lor, incepand din 1 ianuarie, si ramane hotarata sa continue aceasta politica, in pofida criticilor. Aproximativ 15.000 de romi din state est-europene traiesc in Franta, unde ei beneficiaza de regulile liberei circulatii in cadrul UE, dar deseori ei locuiesc in tabere improvizate. Dupa trei luni petrecute in Franta, fara domiciliu sau surse de venit, ei ajung intr-o situatie de ilegalitate si devin expulzabili.
Guvernul Frantei a decis sa ridice la nivel european preocuparile legate de delincventa rromilor. Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a afirmat ca trebuie sa se renunte la utilizarea temei nediscriminarii atunci cand se amplifica fluxurile de „oameni care nu incearca sa se integreze”, potrivit „Le Monde”.
Pierre Lellouche a evocat retelele de trafic de copii, de prostitutie si de cersetorie care se extind, in special in Franta, si a subliniat ca principala responsabilitate revine tarilor de orgine. El a mai precizat ca va include aceasta problematica pe agenda reuniunii ministrilor afacerilor externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Dupa ce presedintele Nicolas Sarkozy evocase in urma cu ceva timp o noua lupta impotriva insecuritatii centrata in special pe „problemele pe care le ridica comportamentul unor membri ai comunitatii nomade si rroma”, a anuntat ca se vor desfiinta toate taberele care nu sunt conforme cu legea. Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, a acuzat Guvernul roman ca nu considera o prioritate problema romilor si ca nu depune mai multe eforturi pentru integrarea lor, afirmand ca „problema o reprezinta Guvernul roman”.
Expulzati
Desi Pierre Lellouche anuntase ca „nu se pune problema sa stigmatizam o comunitate sau tari, dar suntem confruntati cu o problema reala si a venit momentul sa ne ocupam de ea”. Si s-au ocupat. In Europa traiesc 11 milioane de rromi si 9 milioane au un pasaport cu care pot calatori in Uniune, Romania fiind prima vizata. Evocand cresterea masiva, „de peste 150 la suta in Paris”, a unor infractiuni comise de minori romani, Lellouche a facut apel la o actiune europeana comuna, in conditiile in care o recenta conferinta dedicata acestui subiect, organizata in Spania, nu a ajutat la nimic. Iar urmarile s-au vazut, in Aceste zile, sute de rromi au fost trimisi acasa din Franta.
Si totusi …
Tot mai multi rromi au acces la educatie
Problema incluziunii romilor a fost readusa in discutie in aceasta perioada, cu toate ca in presa internationala autoritatile romane au fost criticate. Presedintele Agentiei Nationale pentru Rromi, Ilie Dinca, a subliniat progresul evident in domeniul educatiei, declarand ca in domeniul educatiei „au fost duse actiuni de discriminare pozitiva”.
Majoritatea rromilor din Romania se declara victime ale discriminarii, traind mult sub pragul saraciei, insa politicile la nivel european de integrare a acestei minoritati nu au dat roade imediate nici in tarile mai dezvoltate. Agentia franceza AFP sustine intr-un material amplu pe aceasta tema ca „romii din Romania beneficiaza de cativa ani de un acces mai larg la educatie, dar obtin cu greu un loc de munca si o locuinta”. Conform statisticilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in Romania sunt admisi anual in licee pana la 3.000 de tineri rromi, iar in facultati 500 de locuri sunt rezervate acestei minoritati, in fiecare an universitar. Din cei 25.000 de elevi care se declara „rromi”, 11 la suta urmeaza cursuri de istorie si de limba romani, iar aproape 500 invata in exclusivitate in aceasta limba. Desi criticate de Franta, autoritatile romane au recrutat, in ultimii ani, 430 de profesori de limba romani, precum si mediatori pentru a face legatura intre elevi si familii rrome si cadrele didactice, in scopul limitarii esecului scolar. Iar aceasta „este o performanta neegalata la nivel mondial”, potrivit profesorului de limba romani Gheorghe Sasu, consilier in cadrul MECTS.
Accesul la piata muncii
In ceea ce priveste piata muncii, accesul romilor este insa limitat, Ilie Dinca afirmand ca doar 25-30 la suta din rromi au un loc de munca stabil, restul nefiind angajati sau muncind la negru, in special ca zilieri. Scopul este de a crea locuri de munca in zone in care minoritatea rroma este puternic reprezentata si de a stimula formarea profesionala, astfel incat membrii acesteia sa nu ramana cantonati in meserii traditionale. Una dintre solutiile la aceasta problema o reprezinta, in opinia unui reprezentant al asociatiei „Amare Rromentza”, adaptarea unui sistem de cote care sa oblige administratiile si companiile private sa angajeze rromi in proportie de 5-10 la suta. Progrese s-au inregistrat si in privinta accesului la serviciile de sanatate, prin formarea a aproximativ 800 de intermediari sanitari rromi, un numar considerat „insuficient”, avandu-se in vedere faptul ca aceasta minoritate cuprinde intre 1,5-2 milioane de persoane.
In cadrul fiecarei prefecturi din tara functioneaza cate un departament pentru rromi si sute de primarii recurg la serviciile unui specialist pentru problemele minoritatii rrome.
80 la suta din nescolarizati sunt rromi
Aproape 80 la suta dintre tinerii nescolarizati sunt de etnie rroma, iar 38 la suta dintre acestia sunt analfabeti functionali. Totodata, datele oficiale, citate de organizatia Salvati Copiii, releva ca inscrierea la gradinita a copiilor rromi (3-6 ani) este un sfert din media nationala (17,2 la suta, fata de 67 l a suta). Organizatia Salvati Copiii Romaniaa implementat si in 2010, pentru al doilea an consecutiv, programul „Copiii rromi se pregatesc pentru gradinita!”, prin care 860 de copii cu varste cuprinse intre trei si sase ani, din 43 de comunitati defavorizate, sunt inclusi in gradinitele estivale, unde beneficiaza de programe de educatie prescolara.
Dan MINDIRIGIU
