Saraca biserica bogata!

Impozitarea bisericii, respect fata de societate?

Romania depaseste  media de o biserica la mia de locuitori!  Exista peste 18.300 de lacase de cult crestin ortodox inregistrate oficial, dar numai 11.000 de cabinete ale medicilor de familie. Restrictionarea subventiilor si a donatiilor, combinata cu taxarea proprietatilor imobiliare ce depasesc limitele legiferate sau sunt folosite in activitati economice ar duce la normalizarea situatiei si ar contribui la imbunatatirea bugetului national.

In Romania sunt 18.300 de biserici, in timp ce doar 4.700 de scoli generale stau la dispozitia copiilor. In Romania, in ultimii 15 ani, s-a inaugurat cate o biserica noua la fiecare doua zile, nota de plata fiind achitata, intr-o masura semnificativa, de bugetul de stat sau de catre bugetele locale. In Romania, in aceeasi perioada, din cauza unui buget insuficient alocat Ministerului Educatiei, s-au desfiintat peste 21.000 de unitati de invatamant, echivalent cu disparitia a patru scoli in fiecare zi a fiecarui an! In Romania se doreste extinderea bazei de impozitare. Drept urmare, sunt taxate medicamentele, pensiile, tichetele de cresa si de masa. In Romania, cu toate ca se doreste extinderea bazei de impozitare, cultele religioase, desi ofera servicii numeroase si diverse, depasind cu mult oficierea regulata a slujbei, isi desfasoara in voie activitatile lucrative, iar sume importante scapa de fiscalizare si alimenteaza economia subterana. Sunt date furnizatre de ASUS, Asociatia Secular-Umanista din Romania. ASUR a fost fondata la inceputul acestui an cu scopul de a promova valorile umanismului secular, cunoasterea stiintifica si gandirea critica. De la infiintare a derulat atat proiecte legate de popularizarea stiintei cat si actiuni de advocacy in privinta Legii Educatiei.

Date contrastante

Conform datelor publice, fenomenul religios a cunoscut in ultimii 20 de ani o expansiune fara precedent. Peste 4.000 de biserici din cele peste 18.000 cate exista in Romania au fost construite dupa 1989.  Numarul teologilor a explodat, de la 1.000 de absolventi cat scoteau cele patru facultati de teologie din tara in 1989, la peste 10.000 cati scolarizeaza azi cele 30 de facultati de teologie. Sumele alocate cultelor, de la bugetul national, au crescut si ele corespunzator, de la 3 milioane de dolari anual pana in 1998, la 10 milioane de dolari in 1999, 40 de milioane de euro in 2007, 100 de milioane de euro in 2008 si tot atatea in 2009. In toata tara, cu precadere in orase, fiecare petic de pamant, spatiu verde sau curte de bloc, a fost exploatat pe principiul “biserica vine aproape de oameni”. Numai in Bucuresti, biserica a primit 12 hectare de teren pentru constructia de lacase de cult si pentru deja celebra Catedrala a Mantuirii Neamului. Fiecare primarie din tara contribuie anual cu sume cuprinse intre un milion si 9 milioane ron pentru plata lumanareselor si a tarcovnicilor din biserici.

ASUR cere impozitarea bisericii

Un schimb de scrisori intre Asociatia Secular Umanista din Romania (ASUR) si biroul de presa al Patriarhiei Romane,  a scos in evidenta faptul ca, in timp ce ASUR  cerea ca in aceste vremuri de criza sa dea si biserica dovada de solidaritate cu poporul si sa plateasca impozite pentru activitatile ei, Patriarhia Romana, simtindu-se jignita de propunere, a ripostat invocand, ca de fiecare data, rolul social istoric pe care biserica l-a jucat de secole in viata poporului. „Cand poporul e sarac si biserica e saraca”, ar fi zis Biserica Ortodoxa Romana.

Raspunsul ASUR

„Aproape invariabil, de cate ori revine in actualitate subiectul finantarii cultelor de catre stat, BOR face referinta la o asa zisa “obligatie” a statului de a intretine biserica ortodoxa, obligatie care ar fi izvorata din Legea de secularizare a averilor manastiresti din 1863. Fara a se dori intrarea intr-o disputa de ordin istoric trebuie avut in vedere ca in urma secularizarii manastirilor inchinate (adica subordonate Patriarhiilor de Constantinopol, Ierusalim, Antiohia si Alexandria, manastirilor de la Muntele Athos etc.), statul roman a propus acordarea unei despagubiri semnificative ca valoare (82 milioane lei, oferta crescuta ulterior la 102 milioane si apoi la 150 milioane lei); toate ofertele au fost respinse de ierarhii greci, in speranta obtinerii unei sume si mai mari in urma presiunilor efectuate de marile puteri. Dupa cativa ani de negocieri fara rezultat, Camera Deputatilor a declarat problema inchisa. Astfel, „cei ce se scumpisera pierdura totul” (Constantin C. Giurescu si Dinu C. Giurescu; “Istoria Romanilor”). Pentru a ne face o idee de imensitatea sumei, 150 de milioane de lei reprezenta bugetul pe un an de zile al Romaniei din acea perioada. Ca sa avem un termen de comparatie, chiar daca aproximativ, bugetul Romaniei pe 2010 se cifreaza la cca. 45 miliarde de euro! Decizia de secularizare a averilor manastiresti a fost determinata in parte si de refuzul constant, timp de zeci de ani, al ierarhilor de a se achita datoriile catre Stat. In 1863 aceste datorii ajunsesera la aproape 29 milioane de lei. Dupa secularizare, prin legea reformei agrare din 1864, pe langa tarani au fost improprietarite si bisericile, fiecare primind aproape 9 ha de pamant. Tot ca sa avem un termen de comparatie, taranii palmasi, cei care reprezentau marea masa, au primit fiecare ceva mai putin de 4 ha. In bugetul statului s-au prevazut fonduri pentru sprijinirea asa-numitelor “biserici de stat”, biserici care apartinusera de manastirile inchinate. In 1867 erau 185 de biserici cu 238 de preoti. Sa ne reamintim ca in 2010, bugetul Statului Roman finanteaza 16.602 posturi de preoti si alte 18.951 posturi pentru personalul neclerical. Dupa 1989, BOR a recapatat prin retrocedare sute de mii de hectare de teren agricol si paduri, imobile si alte bunuri, cazul Mitropoliei Moldovei fiind unul reprezentativ. Dupa 1989 BOR a capatat de la Stat, in folosinta gratuita sau in proprietate, nenumarate terenuri si imobile, plus un monopol pe comercializarea anumitor articole. Tot in contextul secularizarii averilor manastiresti, se face afirmatia ca “o eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate”. Tot in mod firesc ne intrebam daca urmasii iobagilor si robilor de pe mosiile manastiresti ar trebui sa solicite daune morale pentru exploatarea la care au fost supusi stramosii lor!?! Biroul de presa al Patriarhiei BOR sustine ca “in bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, in afara de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activitati ale acestora”. Autorul acestei afirmatii pare sa nu cunoasca prevederile unor acte normative precum HG 214/17.03.2010(Transmiterea unui teren aflat in proprietatea publica a statului in folosinta gratuita a Manastirii Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor; HG 263/31.03.2010( Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010 din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, cu suma de 2,15 milioane lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, si alocarea acesteia Episcopiei Caransebesului in vederea finalizarii constructiei Catedralei Episcopale din Caransebes); HG 417/28.04.2010(Suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului, din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cu alte 18,569 milioane lei). In plus, Biroul de presa al Patriarhiei nu aminteste ca, pe langa fondurile primite de la bugetul de stat, cultele primesc, sub diferite forme, finantari de la bugetele judetene si locale (cum ar fi cazul CJ Bistrita-Nasaud, care a aprobat construirea unei cruci de aproximativ 13 miliarde de lei vechi, bani proveniti din fonduri publice), donatii de la institutiile publice (un caz recent priveste BNR, de exemplu), donatii de la companiile cu capital majoritar de stat etc. In ceea ce priveste fiscalizarea si impozitarea activitatilor comerciale, Biroul de presa al Patriarhiei BOR pare sa ignore un lucru stiut de oricine a avut nevoie de oficierea unui botez, a unei casatorii sau a unei inmormantari: preotii care oficiaza astfel de ceremonii percep sume considerabile fara a emite niciun fel de document fiscal sau, in cel mai bun caz, eliberand o chitanta pe o suma modica. Nenumarate cazuri au fost prezentate in presa. In opinia asociatiei noastre, aceste activitati comerciale trebuie reglementate din punct de vedere fiscal”. Pe 2 august, ASUR a lansat campania “Nu-ti lasa banii in plata domnului!”, destinata a sensibiliza opinia publica si factorii de decizie politica asupra propunerii de taxare si a problemelor legate de finantarea de catre Stat a cultelor religioase.

Parerile enoriasilor

„…nunta ne-a costat 10 milioane cu cor cu tot anul asta…” „o nunta costa cam 12-13 milioane anul asta, nu stiu daca e vreo diferenta intre botez si nunta ca pret. Aaa,  si inca ceva, preotii de la…cer direct bani nasilor si cateodata cer si mai mult decat s-a discutat initial”.

„…am deschis acest subiect pentru ca mi se pare important sa stiti cat de „indrazneti” sunt unii preoti din ziua de azi. Am avut botezul duminica si nasii pregatisera 300 RON pentru  slujba…eu am intrebat inainte la cat sa ne asteptam si mi-au spus ca se inteleg ei cu nasii…ok…toate bune si frumoase, am platit eu taxa de rezervare 100 Ron si am asteptat ziua botezului…Ajunsi la biserica, nasul este chemat in altar si ii cer banii, el le da 300 RON, dar preotii foarte revoltati ii spun ca este putin, foarte putin….nasul le spune ca nu mai are decat 50 RON…ei, nemultumiti il preseaza in continuare sa le mai dea bani….intr-un final le mai da inca 50 de euro….si ii linisteste! Dupa intamplarea cu banii, incepe slujba, care a fost scurta (se vedea ca vor sa scape cat mai repede de saracii copilasi care au asteptat atata timp in frig in holul bisericii)…eu ma asteptam sa se poarte foarte gingas cu copiii, dar, contrar asteptarilor mele, s-au purtat ca niste brute, toata lumea s-a speriat cand a vazut cum a luat copiii sa ii bage in cristelnita, groaznic, nu imi puteam stapani plansul, ce sa mai spun, a fost groaznic!” „…din pacate majoritatea fac la fel. Astazi biserica e o societate comerciala”. „..rezervare-200 lei, taxare nas- de la 500 lei in sus. Noi am fost pregatiti cu cat ne-a spus initial preotul: 100 lei/preot, au fost 3, deci 300 lei si 50 lei la dascal. Abia au vrut sa ii dea nasului certificatul pentru ca i-a spus ca e prea putin. Urat din poartea lor! Ziceau ca sa dea cat ii cere ca,  daca nu il blesteama slujitorii bisericii! Chiar asa a spus! M-a dezmagit total mai ales ca era super laudat preotul de-acolo.  Si tinand cont ca au fost 7 bebelusi de botezat ….si dupa-amiaza cununii cu duiumul…jignitor. Poate eu nu castig 500 lei pe saptamana”. „…ceva ma tot roade de la un timp incoace…si sigur nu-i pantoful. Va rog din suflet sa ma lamuriti, de ce trebuie(!) sa-i dau bani grei preotului ca sa oficieze o nunta, un botez sau o inmormantare? Daca n-are omul bani, ramane necasatorit, nebotezat sau, Doamne-fereste, ne…plantat? Si sa n-o aud p-aia cu „da’ preotul din ce vrei sa traiasca?”,  pentru ca ma apuca pandaxiile deja! Vreau o explicatie logica si plauzibila, nu fabule de La Fontaine. Am avut ocazia sa pun aceasta intrebare unui preot, raspunsul lui(care nu m-a multumit deloc) a fost: „Biserica este o institutie care are de platit curent, gaze si alte utilitati pe care nu le-ar putea plati daca nu ar fi instituite aceste taxe”. „Cand a facut sora mea nunta in vara, eu a trebuit sa ma ocup de plati. La biserica a fost vorba initial de 500 RON, dupa finalul slujbei mi-au cerut 1.000 RON, pentru ca au avut cateva flori puse pe margini si cor, flori pe care nu le-am cerut, si cor care era de la inceput pus in cei 500 RON. Cand le-am cerut chitanta mi-au spus ca nu au cum sa-mi dea, cantaretii fiind pensionari. Atunci le-am zis sa-mi dea chitanta pentru restul de bani si mi-au zis ca mi-au dat deja chitanta, cea care am primit-o a fost cand am platit avansul 200 ron”.

Taxe la Biserica sau la preot?

In Bisericile Neoprotestante exista casier si cenzori care verifica toate incasarile din Biserica. Comitetul Bisericii este cel care administreaza aceste incasari in functie de nevoile Bisericii. In Biserica ortodoxa s-a facut o delimitare intre enoriasii de rand, laici si preotime! Acest lucru face ca preotul  sa fie totul intr-o Biserica si ceilalti sunt simpli executanti. Aceasta fiindca ei au pus Scriptura deoparte si nu mai vad Biserica ca un Trup al lui Cristos in care fiecare madular are un rol bine definit. De aici, tot felul de aberatii la care Bisericile istorice (ortodoxa ,catolica) au ajuns in decursul veacurilor. Preotii catolici au ajuns la un moment dat ca vindeau iertarea (indulgente )pe bani. Nici cu parastasele si pomenile ortodoxe nu ne este rusine. Daca dai bine si iertarea va fi pe deplin. De ce toate acestea? Fiindca acesti oameni au lasat Scriptura deoparte, in folosul datinilor si obiceiurilor omenesti! Preotii ortodocsi nu dau chitante pentru banii pe care ii pretind pentru diverse servicii religioase, cum ar fi botezul, inmormantarea sau oficierea unei casatorii. Astfel ca, obiceiurile sfinte au devenit o afacere profitabila, iar tarifele cresc de la an la an. Daca anul trecut, tariful pentru oficierea unui botez era in jurul sumei de 400 RON, acum suma a ajuns undeva intre 650 – 1000 RON, in functie de biserica aleasa. Lucrurile nu stau pe roze nici in cazul inmormantarilor, unde tariful depaseste 500 ron.

Cum au ajuns preotii evazionisti fiscali

„Preotii care nu dau chitanta comit infractiunea evaziune fiscala, care se pedepaseste conform legii. Mai mult, legea 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, art. 10 (5), spune ca ”Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios”. Parintele Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane a declarat: „Sunt foarte putine cazurile de evaziune fiscala la preoti, iar dupa prima abatere s-au indreptat. Sunt nesemnificative raportat la numarul de preoti din Biserica Ortodoxa Romana, de peste 15 decenii. Exista controlul intern al bisericii, auditul si daca se gasesc asemenea cazuri, ei primesc anumite pedepse. Poate fi oprirea de la slujire, poate fi doua saptamani sau o luna la o manastire ca perioada de meditatie, in functie si de gravitatea situatiei. Dar sunt foarte rare aceste cazuri”. Parintele Stoica spune ca „se elibereaza acele chitante, din pacate n-are romanul cultura chitantei, pentru ca, daca s-a inregistrat cununia, automat s-a inregistrat si plata pentru ea. De regula , la biserica exista un bol in care se pun aceste chitante pe care credinciosul nu vrea sa le ridice. Asta nu inseamna ca nu se elibereaza. Orice cununie, orice botez, orice inmormantare, in mod automat, se inregistreaza. Cand vine controlul intern al Bisericii, se ia registrul de cununii, se vede numarul lor si se face evidenta contabila”.(Elle).

Dar prosti ne mai cred si cei de la Patriarhie! N-avem „cultura chitantei”! Parca ar fi vorbit Boc, nu o fata bisericeasca! Ce, noi nu stim ca una se trece in chitanta si alta se percepe in realitate? O fi romanul prost, dar nici chiar asa!

Cine indrazneste sa ceara bonul fiscal preotului?

Cineva se intreba daca ar trebui sa-i ceara si preotului  Bonul fiscal, asa cum ne indeamna mai nou guvernul, ca sa ajutam la combaterea evaziunii fiscale! Chiar daca preotul  ar fi asa de corect si ar elibera o chitanta pentru banii de la  nunta, botez sau inmormantare tot n-ar folosi la nimic, pentru ca, atata vreme cat biserica nu plateste  vreun impozit catre stat pentru activitatile economice  prestate, nici enoriatii nu vor capata vreo deducere de la Guvern, pentru chitantele adunate duminica de duminica la slujba.

Saraca Biserica Ortodoxa…

Cifrele din ultimii 20 de ani contrazic insa cinstitele fete bisericesti. Biserica Ortodoxa Romana are azi un trust de presa, pensiuni si hoteluri, monopol pe productia de lumanari si alte obiecte de cult, proprietati imobiliare, terenuri, paduri. Asadar, credinta este o afacere infloritoare de 20 de ani incoace, iar bisericile care continua sa se construiasca cu spor chiar si in anii acestia de criza dovedesc ca frica de Dumnezeu a ramas cea mai buna metoda de stors bani, si de la romanul simplu, si de la bugetul de stat.

Dan MINDIRIGIU