Miercurea-Ciuc. O organizaţie maghiară aniversează 70 de ani de la intrarea trupelor hortyste în oraş

Manifestare controversată la Miercurea-Ciuc. O organizaţie maghiară aniversează, sâmbătă, intrarea în oraş a trupelor fasciste conduse de Horthy Miklos, după semnarea Dictatului de la Viena. Acţiunea a stârnit proteste în rândul politicienilor.

Organizaţia „Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM) va organiza o manifestare menită să marcheze împlinirea a 70 de ani de la intrarea trupelor fascisto-horthyste conduse de Horthy Miklos în Miercurea Ciuc, la 11 zile după semnarea Dictatului de la Viena (30 august 1940), informează Mediafax.

De aproximativ o săptămână, oraşul a fost împânzit de afişe în limba maghiară, prin care localnicii sunt informaţi şi sunt invitaţi la acest eveniment. Pentru organizarea manifestării, HVIM a solicitat aprobarea Primăriei Miercurea Ciuc în data de 1 septembrie.

Manifestarea de la Miercurea a debutat cu o paradă a cavaleriei husarilor, procesiune care a amintit de intrarea în municipiu a trupelor fascisto-hortyste conduse de Horthy Miklos.

Primul care a luat atitudine împotriva acestui eveniment a fost preşedintele grupului parlamentar al PSD Mircea Duşa, care a cerut, vineri, statului român să reacţioneze împotriva oricărei manifestări de acest fel.

„Sunt stupefiat şi este de neînţeles că o astfel de manifestare a primit aviz favorabil atât de la municipalitate, cât şi de la poliţie şi jandarmerie. A se permite o aniversare cu fast a momentului invadării Transilvaniei care a avut drept consecinţă, până la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, comiterea a mii de atrocităţi şi drame generate de fascismul hortyst şi, mai mult de atât, ca Horthy, un criminal de război condamnat de o lume întreagă pentru ororile pe care le-a comis, să fie elogiat într-o Casă de Cultură, mi se pare sfidător şi batjocoritor la adresa ţării. Fac un apel ferm la instituţiile statului să reacţioneze, conform legii şi să apere valorile sale de drept”, a declarat Mircea Duşa.

În replică, prefectul judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, consideră că manifestarea nu are de ce să stârnească controverse de vreme ce a fost aprobată de Primăria Miercurea Ciuc, dar a adăugat că „este important ca ea să se desfăşoare în condiţii de legalitate”, chiar dacă el, în calitate de persoană publică, nu este de acord cu manifestările de tip extremist.

„Ca persoană publică, pot să spun că nu sunt de acord cu niciun fel de manifestări extremiste, din orice parte ar veni. Consider că problemele noastre, ale tuturor locuitorilor judeţului, sunt aceleaşi şi convieţuirea paşnică este cea mai importantă”, a spus Ladanyi Laszlo Zsolt.

Deputatul UDMR de Harghita Korodi Attila a declarat, la rândul său, că Horthy Miklos nu este un personaj atât de negativ cum l-au prezentat istoricii, ci că este unul mai degrabă controversat, afirmând că manifestarea de sâmbătă de la Miercurea Ciuc naşte controverse nu la nivel de eveniment istoric, ci din cauza organizatorilor.

„Aşa cum Antonescu este considerat o firgură controversată şi despre Horthy se poate spune acelaşi lucru. Problema cu manifestarea de mâine ( sâmbătă – n.r.) este aceea că este organizată de Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, care nu face decât să aducă tensiuni”, a precizat Korodi Attila.

Korodi a spus că „românii nu ar trebui să se teamă, pentru că astfel de manifestări sunt periferice şi dacă liderii maghiari reuşesc să pună la punct organizaţiile extremiste, atunci nu este nicio problemă pentru că ele vor rămâne în zona periferică izolată”.

Sâmbătă la prânz, din apropierea gării din Miercurea Ciuc, cavaleria husarilor va porni către centru oraşului, într-o procesiune amintind de intrarea în municipiu, în 11 septembrie 1940, a trupelor fascisto-hortyste conduse de Horthy Miklos, călare pe un cal alb. Seara, începând de la ora 19.00, în Casa de Cultură Municipală, istoricul ungar Tompa Laszlo va susţine o prelegere intitulată „Viaţa lui Horthy”.

În 30 august 1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniştrilor de externe ai Germaniei şi Italiei. Potrivit Dictatului de la Viena, partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord.

Antena3.ro