Mai mult de jumătate dintre români au venituri mai mici decât în 2009, situaţie în care se regăsesc nu doar personale de peste 35 ani cu nivel redus de educaţie, ca în aprilie-mai, ci şi oameni mai tineri, cu educaţie şi venituri medii, arată un studiu realizat pentru MEDIAFAX de compania 360insights.
Studiul de tip Omnibus efectuat de compania de cercetare de piaţă 360insights arată că 52% dintre românii din mediul urban au înregistrat scăderi ale venitului în 2010 comparativ cu 2009.
„Acest procent este pe de o parte îngrijorător de mare, însă în acelaşi timp este o reflexie coerentă a realităţii şi a efectelor crizei asupra nivelului de trai. În lunile aprilie-mai ale acestui an declarau că ar avea veniturile scăzute 37% dintre românii din mediul urban. Acest procent a crescut semnificativ în ultimele trei luni, grupul celor ce au înregistrat diminuări ale veniturilor mărindu-se cu 15 puncte procentuale”, menţionează sursa citată.
Dacă în aprilie-mai descreşterea era indicată doar de persoanele de peste 35 de ani, cu nivel scăzut de educaţie, de muncitori calificaţi sau necalificaţi, în lunile iulie-august plaja celor afectaţi s-a lărgit, scăderea veniturilor fiind resimţită şi de persoanele de peste 25 ani, cu educaţie şi venituri medii sau scăzute.
„Însă chiar dacă «ghearele» crizei cuprind din ce în ce mai mulţi români, cei cu venituri mari şi cei cu studii superioare rămân deocamdată cel mai puţin afectaţi„, se precizează în studiu.
Autorii studiului menţionează că efectele crizei financiare au ajuns să fie „o normalitate cotidiană”, în condiţiile în care la începutul anului trecut românii priveau cu detaşare şi optimism modul de evoluţie a crizei, iar acum se declară cuprinşi de acest fenomen.
„Admiterea acestui fapt vine împreună cu o stare generală de pesimism, neîncredere şi dezolare. Totuşi, odată ajunşi la stadiul deplin de conştientizare a faptului că fenomenul «criza financiară» a invadat şi spaţiul lor, românii încearcă să aplaneze efectele negative ale acesteia. Printre măsurile pe care le găsesc mai la îndemână, românii fac reduceri în consum, cheltuind cu mai multă chibzuinţă sau caută surse alternative de câştig„, se arată în studiul 360insights.
Astfel, 66% dintre cei intervievaţi au răspuns că sunt în căutarea unor noi surse de venit, opţiune cel mai mult întâlnită printre persoanele care au înregistrat scăderea venitului şi care prin această metodă vor să compenseze descreşterea.
Căutarea de noi venituri vine în principal din nevoia de a susţine principalele cheltuieli ale unei gospodării, 85% dintre cei care caută noi surse de câştiguri având ca scop prioritar achitarea cheltuielilor de bază ale casei. Procentul rămas, de 15%, este rezervat celor care vor noi surse de venit pentru a-şi menţine zona de confort creată până acum. Acestea sunt persoanele cărora le este greu să renunţe la obiceiurile deja formate, încercând să îşi păstreze stilul de viaţă. Printre aceştia se numără persoane cu venituri mari sau educaţie superioară, dar şi tineri între 25 şi 34 de ani.
Pentru a face faţă diminuării veniturilor, 50% dintre români au redus cheltuielile pentru anumite categorii de produse şi servicii, precum alimente, utilităţi şi cele legate de vacanţe şi concedii.
În plus, nici electrocasnicele sau piesele de mobilier nu mai sunt o prioritate, şi nici accesoriile vestimentare.
Mai mult, 29% din cei intervievaţi susţin că se gândesc să meargă la muncă în străinătate, pentru a câştiga mai mulţi bani, printre aceştia regăsindu-se în principal românii fără loc de muncă, precum şi cei cu un nivel mai scăzut de educaţie sau venit.
La polul opus, cercul celor optimişti, neatinşi de criză, este destul de restrâns. Astfel, doar 14% dintre românii din mediul urban afirmă că nu au fost afectaţi de criză, ci dimpotrivă le merge din ce în ce mai bine.
„Această stare de bine este caracteristică persoanelor cu venituri mari, cât şi celor cu studii superioare”, se mai spune în studiu.
Studiul 360insights a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane, reprezentativ la nivel urban, pe persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 64 ani. Culegerea datelor a avut loc în lunile iulie-august 2010.
