32 de persoane au murit, în 2009, în urma consumului de droguri în România, din care 28 în Capitală, iar în primele şase luni ale anului 2010 s-au înregistrat peste 900 de urgenţe medicale, aproape la fel de multe ca în tot anul trecut, potrivit Raportului naţional privind drogurile. Raportul prezentat de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA), arată că, din cele 32 de persoane decedate, 31 erau bărbaţi, iar vârsta medie a fost între 27 şi 28 de ani. Spre deosebire de situaţia înregistrată în 2009, anul precedent vârsta medie a persoanelor decedate era între 15 şi 19 ani, iar victimele erau consumatori de puţin timp. Cauza deceselor a fost, în mare parte, consumul de opiacee (20 de cazuri). De asemenea, potrivit raportului, în 2009 au fost semnalate aproape 1.000 de urgenţe medicale non-fatale în rândul consumatorilor de droguri, iar în primele şase luni ale anului 2010 erau deja înregistrate 934 de cazuri. În ceea ce priveşte bolile infecţioase asociate consumului de droguri, îmbolnăvirea cu Hepatita B a înregistrat o stabilizare, situându-se la aproximativ 10-11 la sută, la consumatorii de droguri injectabile, cei mai mulţi de sex masculin. Aceeaşi tendinţă de stabilizare s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte Hepatita virală C, însă în România sunt valori peste media europeană, respectiv peste 70 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile. Referitor la virusul HIV, în 2009 s-a înregistrat o creştere a cazurilor testate pozitiv, valorile situându-se, deocamdată, sub media europeană, la 3,3 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile. Cifrele arată că numărul persoanelor dependente de droguri, cu un consum problematic, a rămas la nivelul anilor 2008 şi 2007. Autorii raportului au estimat că, în Bucureşti, există peste 17.000 de astfel de consumatori. Dintre persoanele dependente, la nivel naţional, peste 1.100 s-au internat în centrele de asistenţă ale Ministerului Sănătăţii, în 2009. Astfel, în baza informaţiilor obţinute de la aceşti pacienţi, s-a conturat un profil al persoanelor admise la tratament. În ceea ce priveşte consumul de heroină, cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani, ce consumă zilnic (90 la sută), pe cale injectabilă (peste 99 la sută). Aceştia consumă, de asemenea, un drog secundar, în special metadonă, alte opiacee şi hipnotice, dar şi cannabis, cocaină sau alcool. Majoritatea au fost trataţi anterior pentru dependenţa de droguri şi au un nivel de educaţie scăzut, locuiesc cu familia şi nu au slujbă. La capitolul hipnotice şi sedative, cele mai asiduue consumatoare sunt femeile de peste 35 de ani, ce consumă zilnic, pe cale orală. Acestea au început să folosească droguri, după vârste de 30 de ani, relevându-se faptul că au studii medii.
Cannabis-ul este consumat mai ales de bărbaţi, cu vârste între 15 şi 34 de ani, ce folosesc şi alte droguri, în cantităţi mici. Aici este vorba de o gamă largă în ceea ce priveşte educaţia, ei având fie studii medii, fie sunt elevi sau studenţi, cei mai mulţi fără ocupaţie.
În regim ambulatoriu, în anul 2009, au solicitat admitere la tratament peste 500 de persoane consumatoare de droguri. Cele mai multe cazuri au fost de consum de heroină şi cannabis, la ambele categorii fiind vorba, în mare parte, de bărbaţi tineri, cu vârste sub 30 de ani.
