Scriitorul Stelian Filip, violonistul Ştefan Gheorghiu, jurnalistul Mile Cărpenişan, actorii Jean Constantin, Lucia Mureşan şi Rodica Tapalagă, cântăreaţa Mădălina Manole, poetul şi omul politic Adrian Păunescu se numără printre personalităţile pe care România le-a pierdut în 2010.
2 ianuarie – Stelian Filip, scriitor
Scriitorul Stelian Filip a murit la vârsta de 85 de ani, la Tuzla (Constanţa). Născut pe 18 septembrie 1924, poetul şi prozatorul Stelian Filip a fost tatăl cântăreţei Viorela Filip. Mama scriitorului, Floarea Filip, a fost strănepoată a poetului Octavian Goga.
5 ianuarie – Tony Tecuceanu, actor
Actorul Tony Tecuceanu de la „Cronica Cârcotaşilor” a murit la vârsta de 37 de ani, la Spitalul „Matei Balş” din Capitală, în urma unor complicaţii la plămâni, după ce a contractat virusul A/H1N1. Născut pe 13 ianuarie 1972, Tony Tecuceanu a participat la misiuni de menţinere a păcii sub comanda ONU. Pe site-ul emisiunii „Cronicii Cârcotaşilor”, el se descria ca fiind „un monstru cu sensibilitate de copil, câteodată nervos”. Tony Tecuceanu a jucat în mai multe spectacole de teatru, în filme şi producţii de televiziune.
14 ianuarie – Bela Kamocsa, chitarist
Chitaristul Bela Kamocsa, unul dintre fondatorii trupei Phoenix, a murit la vârsta de 66 de ani, la Spitalul Judeţean din Timişoara, el fiind bolnav de mai multă vreme de cancer. Bela Kamocsa a cântat în trupa Sfinţii. În 1962, el a fondat, împreună cu Moni Bordeianu, Nicu Covaci, Claudiu Rotaru şi Pilu Stefanovici, trupa Phoenix, cu care a cântat până în 1971. Apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band. În 2007, el a fost numit cetăţean de onoare al Timişoarei.
20 ianuarie – Vasile Cojocaru, actor
Actorul constănţean Vasile Cojocaru, fost director al Teatrului Dramatic Constanţa (1990 – 1992), dar şi al Teatrului „Ovidius” (2000 – 2002), a murit la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardio-respirator. Vasile Cojocaru a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” Bucureşti în 1974, fiind repartizat la Teatrul de Stat din Constanţa. În cei aproape 40 de ani de carieră, a jucat peste 50 de personaje, în spectacole precum „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”, „Rinocerii”, „Neînţelegerea”, „Trei jobene”, „Penthesileea”, „Visul unei nopţi de vară”, „Căsătoria”, „Unde-i revolverul?”.
24 ianuarie – Horea Popescu, regizor
Regizorul de teatru şi film Horea Popescu a murit la vârsta de 84 de ani. A fost director artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti timp de peste două decenii şi a semnat, de-a lungul unei cariere de 60 de ani, peste o sută de spectacole, dintre care cele mai cunoscute sunt „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, „Danton”, de Camil Petrescu, singura transpunere scenică a monumentalei piese, „Caligula”, de Albert Camus, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, după Dale Wasserman, „Richard III”, de William Shakespeare, „Titanic vals”, de Tudor Muşatescu. Horea Popescu a fost şi autorul unor filme de succes, cum ar fi „Omul de lângă tine”, „De trei ori Bucureşti”, „Dragoste lungă de o seară”, „Cuibul de viespi” şi „Moartea unui artist”.
9 februarie – Sebastian Sârcă, jurnalist
Sebastian Sârcă, jurnalist la Radioul Public, a decedat la vârsta de 63 de ani, în urma unui stop cardiac. Sebastian Sârcă a înfiinţat, în 1998, editura Casa Radio a Societăţii Române de Radiodifuziune, pe care a condus-o în calitate de director din anul 2003, valorificând tezaurul existent în Arhivele Scrise şi Sonore ale Radioului Public. Între 1998 – 2000, Sârcă a realizat emisiunile „Manuscris radiofonic” (dedicata vieţii şi operei scriitorilor români) şi „Tezaur” (interviuri cu membrii Academiei Române), difuzate pe Radio România Cultural. În 2001, Sebastian Sârcă a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2003, a fost distins cu Ordinul Ziariştilor, clasa I Aur, de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, iar în 2004, i-a fost conferit Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler – „Promovarea culturii”, de Preşedinţia României.
25 februarie – Dan Mizrahy, pianist
Pianistul şi compozitorul Dan Mizrahy a murit la vârsta de 84 de ani. Dan Mizrahy a studiat pianul de la vârsta de 4 ani. La 9 ani a intrat, cu dispensă de vârstă, la Academia de Muzică din Bucureşti. De numele lui Dan Mizrahy se leagă aducerea şi promovarea în România a muzicii lui George Gershwin, în anii 1950. Din anii ’60, Mizrahy a abordat compoziţia, cu precădere în genurile vocale – fie romanţă, lied, cor şi muzica uşoară. Dan Mizrahy a fost membru de onoare al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali, iar în 1997 a primit Premiul Criticii Muzicale „Mihail Jora”. De asemenea, el a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor.
17 martie – Ştefan Gheorghiu, violonist
Violonistul şi profesorul Ştefan Gheorghiu a murit la vârsta de 84 de ani. După ce a devenit, la vârsta de 9 ani, student al Conservatorului Regal de Muzică din Bucureşti, George Enescu l-a recomandat împreună cu fratele său mai mic, pianistul Valentin Gheorghiu, pentru o bursă de studii la Conservatoire National de Musique din Paris. Cei doi au constituit un cuplu forte în tălmăcirea unor pagini esenţiale ale repertoriului universal, dar mai ales din muzica enesciană. Din 1946 a fost solist concertist al Filarmonicii de Stat „George Enescu”. Pe parcursul a 40 de ani de activitate artistică, Ştefan Gheorghiu a cântat în peste 2.000 de concerte, atât în ţară, cât şi în Europa, SUA, Canada şi Asia. Activitatea concertistică a fost dublată din anul 1960 de una pedagogică. A fost profesor de vioară şi de interpretare artistică la Academia de Muzică din Bucureşti.
17 martie – Ferenc László, muzicolog
Muzicologul şi flautistul român de etnie maghiară Ferenc László a decedat la vârsta de 72 de ani. A fost profesor de muzică de cameră la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, retrăgându-se de la catedră în anul 2008. A publicat numeroase lucrări de specialitate, unele sub numele de László V. Ferenc sau sub pseudonimul Vigh Frigyes. A consacrat o importantă secţiune a operei sale muzicii lui Béla Bartók şi, mai ales, relaţiilor acestuia cu muzica şi muzicienii din România.
22 martie – Mile Cărpenişan, jurnalist
Jurnalistul timişorean Mile Cărpenişan a murit la vârsta de 34 de ani, ca urmare a unui stop cardiac, după ce intrase în comă. Mile Cărpenişan a fost, timp de peste zece ani, corespondent al Antena 1, realizând numeroase reportaje din zonele de război pentru acest post, dar şi pentru Antena 3. În 2008, Cărpenişan a încheiat colaborarea cu cele două posturi de televiziune, devenind freelancer. Preşedintele Traian Băsescu l-a decorat post-mortem pe jurnalistul Mile Cărpenişan, cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. Totodată, jurnalistul Mile Cărpenişan a fost înaintat post-mortem la gradul de sublocotenent, în semn de înaltă apreciere a contribuţiei la creşterea prestigiului Armatei României, prin informarea onestă şi oportună a opiniei publice despre faptele de arme ale militarilor. Mile Cărpenişan a devenit post-mortem cetăţean de onoare al Timişoarei.
28 aprilie – Cornelia Bodea, istoric
Istoricul Cornelia Bodea a decedat la vârsta de 94 de ani. Membru titular al Academiei Române din 1992, Cornelia Bodea este autoare a numeroase lucrări de istorie a românilor. Între 1943 – 1949 a fost asistentă la catedra de Istorie Universală a Universităţii Bucureşti. Ea a acordat, în cercetările sale, o atenţie specială studierii unor mari momente din istoria noastră naţională, activităţii unor personalităţi ale culturii române, personalităţilor străine care au avut legături cu trecutul românesc, relaţiilor româno-americane, româno-franceze şi româno-engleze, rolului femeii în istoria naţională. La 90 de ani, Cornelia Bodea a fost distinsă cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
11 mai – Radu Voinea, inginer
Radu P. Voinea, inginer, profesor universitar, membru şi fost preşedinte al Academiei Române (1984 – 1990), a murit la vârsta de 87 de ani.
26 mai – Jean Constantin, actor
Actorul Jean Constantin a decedat la vârsta de 81 de ani. În ultimul an, Jean Constantin a fost internat la spitale din Constanţa şi din Capitală, cu afecţiuni cardiace. Jean Constantin a debutat pe scenă la secţia de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa, în 1957. Din anii ’60 şi a jucat şi în circa 80 de filme, cum ar fi „Baronul Ecluzei” (1960), „Răzbunarea haiducilor” (1968), „Zile de vară” (1968), „Prea mic pentru un război atât de mare” (1969), devenind celebru în anii ’70, cu seria de filme de comedie „B(rigada) D(iverse)”, dar şi cu „Nea Marin miliardar” (1979). Totodată, Jean Constantin este foarte cunoscut şi pentru rolul lui Ismail din „Toate pânzele sus”, de Mircea Mureşan. Printre cele mai recente filme în care a jucat celebrul actor se numără „Poker” (2010) şi „Supravieţuitorul” (2008), de Sergiu Nicolaescu, „Roming”, de Jiri Vejdelek (2007), şi „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (2006), de Cătălin Mitulescu.
28 mai – Mihai Drăgănescu, inginer
Mihai Drăgănescu, inginer, autor, eseist şi filosof român, specialist în electronică, membru corespondent şi fost preşedinte al Academiei Române, a murit la vârsta de 80 de ani. A fost primul preşedinte al Academiei Române din istoria postdecembristă, în perioada 1990 – 1994. De asemenea, a îndeplinit mai multe funcţii importante, printre care cele de vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, director general al Institutului Central pentru Conducere şi Informatică, viceprim-ministru în Guvernul instalat după decembrie 1989, ambasador al României în Belgia.
12 iulie – Lucia Mureşan, actriţă
Actriţa Lucia Mureşan, cunoscută şi ca una dintre vocile celebrei emisiuni „Teleenciclopedia” a Televiziunii Publice, a murit la vârsta de 72 de ani. Ea a fost decan si profesor la Facultatea de Teatru din cadrul Universitatii „Spiru Haret” din Bucureşti din 2002. Lucia Mureşan a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, secţia Arta Actorului, în anul 1958. A jucat în peste 100 de spectacole pe scenă, în teatru radiofonic şi de televiziune şi în circa 15 filme, printre care „Gioconda fără surâs”, în regia Malvinei Urşianu, „Buletin de Bucureşti”, în regia lui Virgil Calotescu, „Al 5-lea As”, de Mircea Drăgan, „Rosemil”, de Radu Gabrea, „Divorţ… din dragoste”, de Andrei Blaier, „Disidenţii”, în regia lui Nicolae Mărgineanu. De asemenea, Lucia Mureşan a avut o bogată activitate în televiziune şi radio, unde a coordonat variate emisiuni culturale încă din anul 1958.
14 iulie – Mădălina Manole, cântăreaţă
Mădălina Manole a murit în ziua în care ar fi împlinit 43 de ani. Artista s-a sinucis, ingerând un pesticid, în locuinţa sa din Otopeni. Cântăreaţa, compozitoarea şi instrumentista Mădălina Manole s-a născut pe 14 iulie 1967, la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova. După ce a studiat chitara, a început să compună muzică pe versuri ale unor poeţi celebri. În 2001, Mădălina Manole a obţinut Discul de Aur pentru albumul „Fată dragă”, ce va primi ulterior alte două Discuri de Aur, pentru vânzări de peste două milioane de unităţi. În anul 1997, lansează albumul „Lină, lină Mădălină”, devenind astfel primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional – Polygram Group (prin Zone Records România). În luna mai a acestui an, Mădălina Manole a lansat cel de-al nouălea album al său – „09 Mădălina Manole”.
18 iulie – Mircea Micu, scriitor
Scriitorul Mircea Micu a murit la vârsta de 73 de ani. Poet, prozator, dramaturg, Mircea Micu este autorul a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie şi dramaturgie ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Academiei Române. Micu a fost, totodată, preşedintele Fundaţiei Internaţionale pentru Cultură, Artă şi Morală Civică „Mihai Eminescu”. Mircea Micu este, printre altele, autorul romanului „Patima”, al volumului de versuri „Poeme pentru mama” şi al volumelor de memorialistică „Întâmplări cu scriitori”. Parodist remarcabil, el şi-a adunat volumele tipărite în antologia „La munte şi la mare… parodii”. După 1990, Micu a fost redactor-şef al publicaţiei Viaţa Capitalei, director al revistei Românul şi al ziarului Cronica Română şi redactor-şef al publicaţiei Literatorul. Micu a fost, de asemenea, realizator al emisiunilor de televiziune „Ateneul artelor” şi „Convorbiri duminicale”.
24 august – Elena Sereda, actriţă
Elena Sereda, actriţă a Teatrului Naţional Bucureşti, a murit la vârsta de 84 de ani. Absolventă a Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Dramatică, ea a debutat pe scenă în 1945. A jucat în numeroase reprezentaţii ale Teatrului Naţional Bucureşti, printre care: „Macbeth” de William Shakespeare, celebrul spectacol cu măşti al lui Ion Sava (1946), „Apus de soare” de Barbu Delavrancea, „Maria Stuart” de Friedrich Schiller (1964), „Danton” de Camil Petrescu (1974), „A treia ţeapă” de Marin Sorescu (1979), „Căruţa cu paiaţe” de Mircea Ştefănescu (1980), „Hagi Tudose” de Barbu Delavrancea (1980), „Ploşniţa” de Vladimir Maiakovski (1982) şi „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri (1983). De asemenea, Elena Sereda a jucat în numeroase filme, printre care „Ciulinii Bărăganului”, în regia lui Louis Daquin, „Dimineţile unui băiat cuminte” de Andrei Blaier, „De trei ori Bucureşti” de Horea Popescu, „Toamna bobocilor” de Mircea Moldovan şi „Ecaterina Teodoroiu” de Dinu Cocea.
25 august – Baruţu T. Arghezi, scriitor
Fiul scriitorului Tudor Arghezi, prozatorul Baruţu T. Arghezi, a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani, fiind internat la Centrul de Tratament şi Cercetare a bolii Alzheimer din Socodor (Arad). Baruţu T. Arghezi s-a născut în Bucureşti în 28 decembrie 1925. A publicat importante volume de istorie literară, proză şi poezie. Împreună cu rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, Aurel Ardelean, şi Academia Română, a pus bazele Centrului de Cercetare a Literaturii Argheziene, pe 21 mai 2009, de ziua naşterii lui Tudor Arghezi.
13 septembrie – Anton Şuteu, compozitor
Compozitorul şi profesorul Anton Şuteu a decedat la vârsta de 63 de ani, în urma unui infarct. Din 2005, Anton Şuteu a fost doctor în muzicologie la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar din 2006, profesor la catedrele de Compoziţie şi Muzicologie. Meritele sale însemnate au fost răsplătite cu importante trofee, printre care premiul Gaudeamus la Concursul internaţional din Olanda, în 1979, menţiunea specială a juriului Trandafirul de Aur de la Montreux, în Elveţia, în 1984, premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, în 1986 şi 1987, premiul Uniunii Cineaştilor din România, în 1991, 1992, 1993, 1995, 1996, premiul Marocului la Casablanca, în 1989, şi Ordinul „Steaua României” în grad de Cavaler în anul 2000. Anton Şuteu a compus melodii interpretate de cântăreţi cunoscuţi, precum Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Adrian Daminescu şi Angela Similea.
19 septembrie – Horia Şerbănescu, actor
Actorul Horia Şerbănescu a murit la vârsta de 86 de ani, în urma unei lungi suferinţe provocate de o boală cronică, în stadiu terminal. Horia Şerbănescu a fost un popular actor bucureştean, activând atât pe scena teatrului de revistă şi de comedie, cât şi în televiziune. El a deţinut, de asemenea, câteva roluri în filme. Horia Şerbănescu a jucat pe scena Teatrului din Sărindar, condus de Tudor Muşatescu, şi pe scena de la Teatrul nostru, condus de Dina Cocea, ulterior transferându-se la Teatrul Victoria. A format cupluri artistice cu Emil Popescu, dar şi cu Radu Zaharescu, alături de care a cunoscut succesul în teatrul de revistă, la Cărăbuşul lui Constantin Tănase. Tot alături de Radu Zaharescu a format unul dintre cuplurile artistice cele mai cerute în momentele difuzate de Televiziunea Română. A jucat în filme de televiziune precum „Directorul nostru” (1955), „Telegrame” (1959), „Politică şi delicatese” (1963) sau „Mofturi 1900” (1964). În teatru a deţinut roluri în spectacole precum „Pe aripile Revistei”, „Trei Căluşari”, „Vitamina M… Muzica!”, „Horia şi Radu îşi asumă riscul”, „Cu muzica e… de glumit!”, „Carnaval la Tănase” şi „Nepotul domnului prefect”.
17 octombrie – Mircea Ghiţulescu, scriitor
Scriitorul Mircea Ghiţulescu a murit la vârsta de 65 de ani. Mircea Ghiţulescu a debutat în revista Echinox, în 1969, cu piesa de teatru într-un act „Strada teilor”, şi editorial cu volumul de povestiri „Oraşul fără somn” (Editura Dacia, 1978). Au urmat volume precum „Alecsandri şi dublul său”, „Omul de nisip” (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj), „O panoramă a literaturii dramatice române contemporane”, „Oglinda lui Narcis”, „Wiener Walzer” (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti). Opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900 – 2000), pentru care a primit premiile Uniunii Scriitorilor din România, Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – AICT, Ministerului Culturii, „I. L. Caragiale” al Academiei Române. A publicat numeroase studii, eseuri, antologii şi un număr imens de cronici teatrale şi literare în cele mai importante publicaţii de cultură, a condus jurii de festivaluri teatrale în ţară şi în străinătate şi a organizat festivaluri de teatru.
5 noiembrie – Adrian Păunescu, poet şi om politic
Adrian Păunescu a murit la vârsta de 67 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde fusese internat cu probleme cardiace, renale şi hepatice. Născut pe 20 iulie 1943, în Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia, în prezent Republica Moldova -, Păunescu a fost poet, publicist şi om politic. Între anii 1970 şi 1980, Păunescu a devenit o figură importantă în presa românească. Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a coordonat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România. De multe ori, însă, colegii de breaslă au făcut referiri la poeziile sale, în care îl lăuda pe Nicolae Ceauşescu. După căderea comunismului, nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990, a fondat revista Totuşi iubirea. În calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul românesc, o scurtă perioadă, în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, participând, în calitate de invitat, la numeroase emisiuni de televiziune pe teme culturale şi politice. La alegerile parlamentare din 2000 este ales senator pe listele PDSR – Dolj, în 2004 câştigă un nou mandat, pe listele PSD, în circumscripţia electorală Hunedoara şi deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură. Adrian Păunescu semnează zeci de volume de poezii, printre care „Cartea Cărţilor de Poezie” (1999, integrala poeziilor apărute în volume şi un capitol de versuri inedite, cu un amplu capitol biobibliografic de Andrei Păunescu), dar şi un roman „Vinovat de iubire” (2010). Totodată, Păunescu a compus imnurile echipelor de fotbal Rapid Bucureşti şi Universitatea Craiova: „Sîntem peste tot acasă” şi, respectiv, „Oltenia eterna Terranova”.
20 noiembrie – Roxana Briban
Soprana Roxana Briban s-a sinucis la vârsta de 39 de ani. Roxana Briban s-a dedicat vieţii muzicale de la vârsta de 6 ani, prin studiul viorii şi de canto, devenind în scurt timp solistă a Corului de Copii al Radiodifuziunii Române, cu care a susţinut peste 300 de concerte în ţară şi în străinătate. A obţinut premiul „Ludovic Spiess”, din partea Forumului Muzical Român, şi distincţia „Vocea de Aur”, din partea Societăţii Române de Radiodifuziune. Imediat după absolvire, în 2000, a debutat ca solistă a Operei Naţionale Bucureşti. Începutul carierei internaţionale este marcat de debutul la Wiener Staatoper, în anul 2003, iar de atunci, soprana română a devenit invitat permanent al scenei vieneze, încheind contracte până în stagiunea 2009/ 2010. A cântat pe scenele unor mari instituţii din lume, precum Volksoper Wien, Deutsche Oper Berlin, Théâtre du Capitole de Toulouse, Teatro Municipal de Santiago de Chile şi Het Muziektheater Amsterdam.
8 decembrie – Patric Petre Marin, prezentator
Patric Petre Marin, colaborator al Televiziunii Române, a murit într-un accident de maşină. Chiar dacă avea diplomă şi experienţă de inginer energetician, Patric Petre Marin a visat încă din copilărie să devină actor, motiv pentru care a absolvit Academia de Teatru şi Film, promoţia 1991. A debutat ca actor la Teatrul „L.S. Bulandra”, a fost actor şi director adjunct la Teatrul Mic din Capitală. A fost prezentator al emisiunii „Bugetul meu” de pe TVR 2.
9 decembrie – Elena Dima-Toroiman, soprană
Soprana Elena Dima-Toroiman a decedat la vârsta de 84 de ani. Soprana a făcut parte din generaţia de aur a teatrului liric românesc, susţinând, alături de mari artişti, cele mai importante roluri ale repertoriului de operă. De-a lungul carierei la Opera Naţională Bucureşti a dat viaţă unor partituri precum Amelia, din „Un ballo in maschera”, şi Aida din opera omonimă (de Giuseppe Verdi). A cântat alături de mari nume ale scenei lirice româneşti ca Zenaida Pally, Valentin Loghin, Dan Iordăchescu, Victoria Bezetti, Elena Cernei, Octavian Naghiu, Octav Enigarescu, Cornel Stavru şi alţii.
18 decembrie – Rodica Tapalagă, actriţă
Actriţa Rodica Tapalagă a murit la vârsta de 71 de ani, în urma unei boli, colagenoză, care s-a agravat în ultimele două luni şi care i-a afectat plămânii şi rinichii. Rodica Tapalagă s-a născut la Dorohoi, fiind sora mai mică a actorului Ştefan Tapalagă. A jucat pe scena Teatrului Naţional din Craiova, precum şi în filme, debutând în „Alo! Aţi gresit numărul” (1958), după care au urmat „Între oglinzi paralele” – regia Mircea Veroiu, „Artista, dolarii şi Ardelenii” – regia Mircea Veroiu, „Sistemul nervos” (2004) – regia Mircea Daneliuc. A jucat pe scenele mai multor teatre – Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Notarra şi Teatrul Mic -, iar din 1981 a fost actriţă a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din Bucureşti. Cariera ei a fost recunoscută prin acordarea mai multor distincţii, printre care premiul Asociaţiei Cineaştilor (ACIN), în 1976, şi premiul UNITER pentru întreaga activitate (2001).
20 decembrie – Nicolae Măgureanu, bas
Basul Nicolae Măgureanu, angajat din 1979 la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti, a murit la vârsta de 56 de ani, în urma unei lungi suferinţe. Nicolae Măgureanu s-a impus repede atenţiei publicului în roluri de un comic savuros, precum Ali Hachim din „Oklahoma”, Egon din „Logodnicul din Luna”, Miska din „Silvia”, Pah-Si-Fu din „Secretul lui Marco Polo”, Des Aubrais din „Suzana” şi Alfred P. Doolittle din „My Fair Lady”.
