China este tara cu cea mai spectaculoasa ascensiune din ultimii ani, statul comunist devenind in 2010 a doua putere economica a lumii din punctul de vedere al valorii Produsului Intern Brut. Cum a evoluat insa economia chineza intre 1970 si 2010, si cum a ajuns aceasta tara sa detina o rezerva valutara mai mare decat PIB-ul Frantei sau Marii Britanii?
Produsul Intern Brut al Chinei creste continuu de 34 de ani
Daca luam in considerare un orizont de timp mai indelungat observam ca economia chineza creste continuu din 1977, dupa ce in 1976 a inregistrat o scadere de 1,6%, detalii in graficul de aici. In ultimii 40 de ani, ritmul mediu anual de crestere a fost de 9,1%.
In cifre absolute, economia Chinei a evoluat in felul urmator: $91 miliarde in 1970 (locul 8 la nivel mondial), $306 mliarde in 1980 (8), $404 mld. in 1990 (11), $1,2 mii miliarde in 2000 (6), si $5,7 mii miliarde in 2010 (2).
In ce priveste indicatorul PIB per capita, in 2010 acesta a avut o valoare de aproximativ $4.250, cu mult mai mic decat al Romaniei spre exemplu ($7.500). In 1970, valorile erau de $114 in cazul Chinei, si aproape $600 in cazul nostru.
In ultimii 40 de ani, valoarea PIB per capita a crescut de 37 de ori in China si de 12,5 ori in Romania, iar in urmatorii 10 ani este posibil sa fim depasiti. De remarcat ca, in 1988, cand Romania a atins nivelul maxim de dezvoltare pe vremea comunistilor, diferenta dintre noi si China era mai mare decat in 1970.
Cum a evoluat structura economiei chineze intre 1970 si 2009
Structura economiei chineze s-a schimbat dramatic intre 1970 si 2009. Astfel, daca in urma cu 40 de ani, agricultura avea o pondere de 35,3% in PIB, industria 36,5%, iar serviciile 12,5%, in prezent agricultura nu mai genereaza decat 11% din PIB, iar industria si serviciile genereaza 42,1%, respectiv 25,4%. Dintre tarile care conteaza la nivel mondial, China are cea mai mare ponderea a industriei in PIB, procent dublu fata de SUA sau Germania.
Pe de alta parte insa, aceasta crestere spectaculoasa a productiei industriale s-a datorat si transferului liniilor de productie din tarile dezvoltate, fara ca acest lucru sa insemne ca tarile dezvoltate nu retin cea mai mare parte a afacerii. Exemplul Apple este elocvent: iPhone se asambleaza in China, insa chinezii nu retin decat 1% din valoare, restul intorcandu-se in SUA, Germania Japonia etc.
De asemenea, constructiile genereaza doar 5.9% din PIB, astfel ca o eventuala spargere a bulei de pe piata imobiliara chineza despre care se vorbeste din ce in ce mai insistent, nu ar produce daune foarte mari economiei in ansamblu.
Structura PIB mai poate fi abordata si din alt unghi – in 1970, consumul populatiei genera 64,9% din PIB, iar formarea bruta de capital (investitiile in economie) 29%. In 2009, ponderea consumului populatiei a scazut la 36,8%, iar investitiile au crescut la 45,6%, procent absolut urias in comparatie cu orice alta tara. In Romania, formarea bruta de capital are o pondere de 25%, in SUA de 14%, in Germania de 16,6%, iar in Japonia de 20.6%.
Aceste procente arata ca, desi producatorii auto spre exemplu anunta an de an vanzari record in China, economia nu depinde in primul rand de consumul populatiei, ci de investitii.
Investitiile straine
In 2009, investitiile straine nete au totalizat aproape $91,8 miliarde, cifra usor mai mica decat in 2007 si 2008, insa semnificativa daca luam in considerare ca in alte tari emergente investitiile au scazut cu mult mai mult de cand a inceput criza.
Pe graficul de aici se poate observa ca, din 1993, investitiile au inceput cu adevarat sa creasca, numai intre 2007 si 2009 China atragand 300 miliarde de dolari.
Rezervele valutare si datoria externa
China are cele mai mari rezerve valutare din lume – 2,85 mii de miliarde de dolari sau echivalentul a 50% din PIB. In 2000, nivelul rezervelor era de $172 miliarde, iar in 2005 de 831 miliarde. De unde vin banii? Anual, China inregistreaza un excedent comercial in jurul a $200 miliarde, iar volumul investitiilor straine si fluxurile de capital au generat un nivel urias al rezervelor, acestea crescand cu $450 miliarde doar in ultimul an.
Pentru comparatie, pe locul doi din punctul de vedere al rezervelor valutare se situeaza Japonia cu $1,1 mii miliarde sau echivalentul a 22% din PIB. Romania are $48 miliarde sau echivalentul a 30% din PIB.
In ceea ce priveste datoria externa a Chinei, aceasta era de $546,5 miliarde la sfarsitul lunii septembrie 2010, cu aproximativ $200 miliarde mai mare decat cea inregistrata in 2008.
Concluzie
Desi in anii urmatori, ritmul de dezvoltare probabil ca se va atenua pe masura ce economia va deveni mai matura, iar salariile vor creste, este doar o problema de timp pana cand China va depasi SUA, devenind astfel cea mai mare putere economica la nivel mondial.
Pe de alta parte insa, din punctul de vedere al standardului de viata, chinezii vor mai trebui sa astepte zeci de ani pana cand vor ajunge sa se compare cu tari ca SUA, Germania sau Japonia, asta cu conditia ca ritmul lor de dezvoltare sa se mentina peste medie.
