Anul 2011 a inceput cum nu se poate mai prost pentru marea masa a amarestenilor din Romania: salarii si pensii serios dijmuite de „boci”, sporuri taiate, contracte de munca spulberate, amenintari din ce in ce mai dese cu noi serii de disponibilizari … Si, ca si cum toate acestea n-ar fi garbovit suficient de mult rabdatoarea spinare a romanilor, iata ca acum se rostogoleste peste noi avalansa scumpirilor in lant, unele pe care le simtim deja, cum ar fi noile preturi la cartofi, la ulei, la faina si la alte alimente, altele abia anuntate, cum ar fi apropiata crestere a pretului la gaze naturale, ca urmare a liberalizarii impuse, chipurile, de FMI si Uniunea Europeana. Cresterea preturilor la unele alimente de baza pare, insa, partial, justificata. Suprafetele cultivate cu grau anul trecut au scazut fata de 2009, in ciuda preturilor-record la tona de grau. Pretul graului pe piata interna a depasit valorile-record inregistrate in primavara anului 2008, in trend cu evolutiile de pe pietele externe. Producatorii din panificatie sustin ca valorile de pe piata locala sunt sub cele cu care se tranzactioneaza la nivel international si aduc ca argument faptul ca, la Bursa de la Viena, pretul graului de panificatie a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, de 290 euro/tona. In consecinta, pornind de la necesitatea de a apela la importuri de materii prime, producatorii din panificatie spun ca scumpirea painii este iminenta. La randul lor, specialistii de la Ministerul Agriculturii sustin ca, pentru a-si asigura necesarul de consum pana la noua recolta, Romania va trebui sa importe 400.000 – 500.000 de tone de grau in acest an, ceea ce va conduce la scumpirea substantiala a painii si a produselor de panificatie. Intrebarea este de ce, in aceste conditii, Romania a continuat sa exporte grau la preturi mult mai mici decat cele de pe plan extern. Astfel, din recolta lui 2010, exporturile au fost de 1,65 milioane tone, pana la 31 decembrie 2010. Liga Producatorilor Agricoli sustine ca stocurile de grau existente la aceasta data sunt suficiente si, daca nu se iau in calcul exporturile, nu ar fi nevoie sa apelam la grau din import. Iar la stocurile existente trebuie adaugata si rezerva de stat, la care inca nu s-a umblat. Daca nu avem paine, mancam mamaliga. Dar si pretul porumbului a crescut foarte mult, de la 390 la 812 lei/tona, fara TVA, in ultimii doi ani. In ceea ce priveste semintele de floarea-soarelui, stocurile actuale sunt suficiente si, totusi, si uleiul se va scumpi, motivul fiind anuntatele scumpiri la combustibili si energie. A crescut si va creste, in continuare, pretul la carne si produsele din carne. Se confirma inca o data ca o nenorocire nu vine niciodata singura. Ne raman mamaliga si fasolea, dar si aceasta din urma a inceput sa-si dea aere, ajungand la fel de scumpa ca pulpita de porc. Si atunci, ce va trebui sa facem pentru a surpavietui cu salariile si cu pensiile noastre dijmuite ? Poate sa invatam de la inteleptul Nastratin Hogea, care ajunsese sa se hraneasca, de nevoie, cu fumul de la gratarele pe care se prajeau mititeii. Fara mititei, desigur, ca pe aia nu si-i vor mai putea permite decat „bocii” destepti.
Stefan OLTEANU
