Cetãtenii europeni considerã cã FMI este actorul cel mai indicat pentru reformarea pietei financiare globale, în timp ce românii plaseazã Fondul pe locul al treilea între optiunile lor, indicã un Eurobarometru, potrivit cãruia 80% dintre români cred cã Guvernul a actionat ineficient împotriva crizei.
Studiul aratã cã 80% dintre români cred cã Guvernul a actionat ineficient în combaterea crizei. Potrivit raportului, tendinta la nivelul Uniunii Europene este de a evalua actiunea guvernelor nationale mai degrabã ca ineficientã (55%), în grupul tãrilor cu cei mai critici cetãteni fatã de propriul Executiv numãrându-se, alãturi de România, Irlanda (83%), Grecia (83%), Spania (86%), Letonia (86%) si Lituania (83%). Sondajul Eurobarometru indicã de asemenea cã 63% dintre români considerã cã Uniunea Europeanã a actionat eficient în combaterea crizei. Comparativ, mai putin de jumãtate dintre cetãtenii europeni, 45%, cred cã mãsurile Uniunii de combatere a crizei au fost unele eficiente. Aceeasi tendintã este valabilã si în cazul evaluã rii Statelor Unite, românii considerând, în mai mare mãsurã decât media europeanã, cã acestea au ac- tionat eficient (45% fatã de 35%), aratã studiul. În schimb, diferente majore de opinie între români si cetãtenii din celelalte state UE se regãsesc în ceea ce priveste FMI. Astfel, potrivit studiului, la nivelul tuturor statelor membre UE, Fondul Monetar International este considerat actorul cel mai bine plasat pentru reformarea pietei financiare globale (25%), urmat de institutiile Uniunii Europene (21%) si de tãrile din grupul G20 (18%). Pãrerile românilor referitor la aceastã problemã plaseazã însã Fondul Monetar International abia pe locul al treilea (14%), acesta fiind devansat de tãrile G20 (18%) si Uniunea Europeanã (27%). Pe de altã parte, atât majoritatea românilor (78%), cât si majoritatea cetãtenilor europeni (82%), sunt de acord cã Uniunea Europeanã ar trebui sã aibã un rol mai important în elaborarea unor noi reguli pentru pietele financiare mondiale. În acelasi timp însã, studiul aratã cã România este printre putinele tãri din Uniunea Europeanã în care rolul atribuit guvernului este perceput ca fiind mai important decât cel al Uniunii Europene, ea fiind depãsitã la acest capitol doar de Suedia (34%) si Marea Britanie (40%). Aproximativ o treime dintre români considerã cã actorul cel mai capabil pentru a lua mãsuri împotriva efectelor crizei trebuie sã fie guvernul national (29%), urmat de Uniunea Europeanã (27%) si de G20 (12%). Sondajul aratã totodatã cã, dintre obiectivele strategiei de dezvoltare Europa 2020, cel care întruneste din partea românilor cele mai multe optiuni (70%) în privinta posibilititãtii de realizare pânã în 2020, este cel referitor la faptul cã 75% din populatia înregistratã în categoria de vârstã 20-64 de ani ar trebui sã fie angajatã. Chiar dacã are un nivel usor mai redus de încredere, acest obiectiv este pe primul loc si la nivelul întregii Uniuni Europene, la egalitate însã cu cresterea eficientei energetice (59%). Pe de altã parte, referitor la ini- tiativele pentru îmbunãtãtirea performant ei economiei europene, cea mai potrivitã initiativã în conceptia românilor este îmbunãtãtirea sistemului de educatie si pregãtire profesionalã (47%), urmatã de îmbunãtãtirea condit iilor pentru înfiintarea unei întreprinderi (32%), ambele aspecte fiind aproape similare ca importantã pentru toti europenii. În schimb, spre deosebire de ceilalti europeni, românii sunt mai optimisti în evaluarea economiei europene. Astfel, 41% dintre români apreciazã situatia economiei europene ca bunã, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest procent este de doar 26%. Perceptia negativã e mai importantã în tãri precum Portugalia, Grecia sau Spania, unde 88%, 86%, si respectiv 82% dintre cetãteni apreciazã situatia economiei europene ca mai degrabã proastã sau foarte proastã. Exceptie fãcând statele membre deja men- tionate, în toate celelalte se constatã o îmbunãtãtire a perceptiei asupra situatiei economiei europene, Germania fiind si de aceastã datã tara cu cea mai amplã schimbare de perceptie (cu o crestere de 13% a numãrului celor care apreciazã situatia economiei europene ca bunã). În ceea ce priveste aprecierea situatiei economiei mondiale, 32% dintre români o evalueazã ca bunã, procentul fiind peste media înregistratã la nivelul Uniunii Europene (22%). Studiul aratã cã evaluarea economiei mondiale s-a îmbunãtãtit pe parcursul anului 2010 în aproape toate statele membre UE, exceptie facând Luxemburgul si Suedia, tãri caracterizate printr-o perceptie pozitivã a economiilor proprii. Raportul national Eurobarometru 74 a fost prezentat, marti, într-o conferintã de presã, de cãtre autorul sãu, Horia Domnariu, director de cercetare la Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei. Datele pentru România au fost culese în perioada 11 noiembrie – 1 decembrie 2010, pe baza unui esantion national de 1001 de persoane, cu vârste de cel putin 15 ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 3%.
