Ziua Mondială a Apei din 2011 răspunde la provocările unui fenomen ascendent cu consecinţe sufocante asupra oraşelor, în condiţiile în care infrastructura sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate nu se adaptează la cerinţele populaţiei urbane în creştere la nivel mondial. Analizând situaţia localităţilor urbane situate pe raza de activitate a Administraţiei Bazinale de Apă Siret (ABAS), se constată că în perioada 1991-2011, numărul acestora a crescut cu 9 oraşe, prin transformarea unor localităţi rurale. Deşi numărul localităţilor urbane a crescut de la 27 la 36 municipii şi oraşe, populaţia totală a acestora a scăzut, ca urmare a fenomenelor de migrare în alte zone şi a scăderii natalităţii. În cei 20 de ani, populaţia urbană, incluzând şi noile oraşe cu populaţia aferentă de 86. 214 locuitori, a scăzut cu 17,5%, de la 1.144.688 locuitori în 1991, la 944.635 locuitori în anul 2011. În această perioadă, gradul de racordare a populaţiei oraşelor la sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă a crescut cu circa 10%, de la 68% în anul 1991 la 78% în prezent.
Se constată că, în perioada 1991-2011, cerinţa totală de apă a scăzut de peste 3,6 ori, de la 838,8 milioane mc de apă în anul 1991 la 230 milioane mc în anul 2011. Acest fenomen s-a datorat în special reducerii semnificative, alarmante, a activităţilor din industrie şi agricultură. În cadrul cerinţei totale de apă, ponderea volumelor de apă destinate populaţiei oraşelor a crescut în această perioadă, de la 22,5%, corespunzătoare unui volum de apă de 188,7 milioane mc în anul 1991, la 56,5%, corespunzătoare unui volum de apă de 130 milioane mc în anul 2011. Din situaţiile comparative prezentate, se constată că, în perioada analizată, procentul de scădere a populaţiei cu 17,5% a determinat şi scăderea volumelor de apă prelevate în scop potabil cu circa 32 de milioane mc; restul de circa 26,7 milioane mc apă potabilă s-a redus prin diminuarea pierderilor de apă din reţelele de aducţiune şi distribuţie cu circa 20%. Prin grija Administraţiei Bazinale de Apă Siret, cerinţele de apă din surse subterane şi de suprafaţă pentru populaţia oraşelor racordată la sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă sunt asigurate în totalitate. Se remarcă faptul că această populaţie nu a suferit de lipsa apei potabile nici în anul 2007, când s-a înregistrat fenomenul excesiv de secetă. Trebuie semnalat că nu toată populaţia oraşelor este racordată la reţele centralizate de apă potabilă. În unele cartiere, în special mărginaşe ale localităţilor urbane, nu s-au dezvoltat încă astfel de reţele, iar 208.000 locuitori (circa 22% din locuitorii oraşelor) se alimentează cu apă din fântâni, care în unele cazuri nu corespunde normelor sanitare de calitate. În ceea ce priveşte sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, se menţionează că în prezent doar 677.384 locuitori din localităţile urbane (72% din total populaţie urbană) beneficiază de astfel de servicii de gospodărire comunală. În prezent, oraşele evacuează 70 milioane mc apă uzată, din care se epurează corespunzător circa 56%. Aglomerările urbane se pot clasifica în trei categorii, în funcţie de situaţia funcţionării staţiilor de epurare orăşeneşti. În prima categorie se încadrează 7 aglomerări urbane, în care funcţionează staţii de epurare noi sau retehnologizate, care se încadrează în parametrii reglementaţi. Dintre aceste aglomerări se menţionează în mod deosebit municipiile Focşani, Bacău, Piatra Neamţ şi Roman. În cea de a doua categorie se încadreză 2 aglomerări urbane: Suceava şi Paşcani, în care se derulează lucrări de retehnologizare a staţiilor de epurare. Din cea de a treia categorie fac parte 27 de oraşe, în care staţiile de epurare sunt subdimensionate sau în stare avansată de uzură şi în care nu s-au demarat încă lucrări de retehnologizare, extindere sau investiţii noi pentru epurarea apelor uzate şi reţele de canalizare. Cele mai multe dintre aceste staţii au un regim de funcţionare necorespunzător (Rădăuţi, Vatra Dornei, Comăneşti, Oneşti, Buhuşi, Mărăşeşti, Odobeşti, Panciu, Rm. Sarat, Dolhasca, etc.). O mare parte dintre aceste investiţii sunt incluse în master planuri la nivel judeţean, care urmează să fie demarate şi finalizate până în anul 2015.Obiectivele de racordare a populaţiei din Bazinul Hidrografic Siret la sisteme centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare sunt în strânsa legatură cu obiectivele de respectare a angajamentelor internaţionale de reducere la jumătate până în 2015 a proporţiei populaţiei fără acces durabil la o apă potabilă sigură, angajament cuprins în ţintele de dezvoltare ale Declaraţiei Mileniului adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în luna septembrie 2000 de către 189 de ţări, printre care şi România. Aceste obiective au fost adoptate la Summit-ul Mondial desfăşurat în perioada 14 – 16 septembrie 2005 la sediul Naţiunilor Unite din New York, unde s-au adunat mai mult de 170 de şefi de state şi guverne pentru a revizui progresele înregistrate de la adoptarea Declaraţiei Mileniului din anul 2000. Sumele alocate pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare ale oraşelor din raza de activitate a Administraţiei Bazinale de Apă Siret depăşesc 550 milioane euro, care provin din fonduri interne şi externe. O parte din aceste fonduri au fost utilizate, o serie de obiective fiind deja realizate sau în derulare. Prin realizarea noilor sisteme de alimentare cu apă în scop potabil, canalizare şi epurare a apelor uzate, dar şi a altor obiective deosebit de importante în domeniul gospodăririi apelor (apărarea împotriva inundaţiilor, cunoaşterea, monitorizarea, gestionarea raţională şi protecţia resurselor de apă, etc.) pe raza de activitate a Administratiei Bazinale de Apă Siret se va răspunde la provocările urbane „Apă pentru oraşe”.
