Cu prilejul primului Congres al Romilor, desfasurat la 8 Aprilie 1971, langa Londra, au fost adoptate cantecul “Gelem, Gelem” ca imn al Romilor de pretutindeni si steagul Romilor. In Romania, se marcheaza ziua de 8 Aprilie ca “Sarbatoare a etniei Romilor din Romania”, adoptata de Parlamentul Romaniei, la initiativa deputatului Romilor, Nicolae Paun, prin lege.
Din punct de vedere istoric, data de 8 aprilie a devenit sarbatoare pentru etnia rroma, odata cu reunirea la nivel international a organizatiilor rromilor in cadrul primului Congres Mondial al Rromilor, desfasurat la Londra in 1971. La acest congres s-a luat decizia ca ziua de 8 aprilie sa devina Ziua Internationala a Rromilor din intreaga lume. Tot atunci a fost adoptat, ca imn international al romilor, cantecul „Gelem, gelem”, interpretat de cantareata si actrita Olivera Vuco, in cunoscutul film iugoslav „Am intalnit si tigani fericiti”, pelicula ce dateaza din 1967. De asemenea, a fost adoptat si steagul international al rromilor, avand jumatatea de jos verde, simbol al campurilor inverzite si jumatatea de sus albastra, simbol al cerului senin, iar la mijloc roata cu spite, denumita si chakra, aceasta fiind similara cu Ashok Chakra, roata de pe steagul Indiei, reprezentand miscarea si creatia lumii. Roata simbolizeaza, pe de o parte, soarta, roata succesiunii vietilor, iar pe de alta parte, nomadismul, in relatie cu spatiul originar al Indiei. Doua decenii mai tarziu, la Congresul Mondial al Rromilor din aprilie 1990, Comisia Lingvistica a Uniunii Inter¬natio-nale a Rromilor a oficializat alfabetul international standardizat al limbii rromani, decizia fiind semnata de 17 specialisti in domeniu din diferite tari, in prezenta unui observator al UNESCO. In 2002, de 8 aprilie, s-a sarbatorit jubileul milenar reprezentand 1.000 de ani de atestare a romilor in Europa. Cu acest prilej unic, in numeroase tari de pe toate continentele s-a desfasurat Ceremonia Raului. In fiecare an, lumanari aprinse si flori sunt aruncate pe ape, in memoria stramosilor rromi si ganduri de recunostinta se indreapta catre personalitatile istoriei rromilor care au contribuit la lupta pentru drepturile civice si emancipare. In 2006, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 66/2006, publicata in Monitorul Oficial, Partea1 nr. 276, din 28.03.2006, pentru consacrarea zilei de 8 aprilie ca „Sarbatoarea etniei rromilor din Romania”. 8 Aprilie este atat prilej de evocare a istoriei cat si cea mai mare sarbatoare a rromilor de pretutindeni, prilej pentru minoritatea roma de a-si face cunoscute valorile si de a-si promova identitatea etno-culturala ca parte a identitatii europene. Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atentia societatii asupra problemelor cu care se confrunta rromii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei rromilor omorati de nazisti in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Istoria rromilor este, din pacate, foarte putin cunoscuta in Romania. A cunoaste istoria rromilor inseamna a intelege multe din pro¬blemele cu care se confrunta aceasta minoritate in ziua de azi.
Ce inseamna „Samudaripen”?
“In aceasta zi importanta pentru poporul rom, ne amintim de victimele Samudaripen, deportate, si omorate pentru ca erau romi. Pentru ca acest capitol murdar al Istoriei sa nu se mai repete niciodata, credem ca este important ca toti sa se apropie pentru a se cunoaste mai bine. Daca mama rasismului este ignoranta, atunci tatal lui este egoismul si, facand cunostinta cu cultura roma, dispretul, ostilitatea, ura si neincrederea fata de romi nu vor mai fi un simplu studiu pentru istorici”, spune omul de afaceri Florin Cheptanus, vicepresedintele Partidei Romilor “Pro Europa”, Filiala Bacau. In limba romani, cuvantul samudaripen inseamna “omorul tuturor” (omorul colectiv), si se refera la genocidul romilor, sinte si kale, in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Poporul rom nu va uita niciodata, chiar daca foarte des istoricii si mass media au rezerve fata de aceasta tragedie in care poporul rom din Europa a pierdut peste 500. 000 de persoane in perioada cuprinsa intre 1933 si 1945. Nazistii si aliatii lor au persecutat, sterilizat, inchis, torturat, impuscat si gazat romii in lagarele de concentrare si de moarte sau in paduri. Clasificarea nazista de “Zigeuner” (rom) a fost atribuita oricarei persoane, care a avut cel putin un strabunic sau o strabunica de origine roma. Conform ordinelor ofiterului nazist Himmler, din 1938, romii erau condamnati la exterminare, chiar daca erau „arieni” in sensul adevarat al cuvantului, ei erau priviti de nazisti ca paria, degradati sociali, criminali, “sange-mixt”, astfel fiind periculosi pentru “rasa pur germana”. De asemenea, trebuie sa reamintim ca, desi multi au fost ucisi, si mai multi romi au ramas orfani, vaduvi, sterilizati si traumatizati pe viata, mintal si fizic, de ororile nazistilor la care au fost expusi. In 1997, presedintele Statelor Unite de atunci, Bill Clinton, l-a ales pe profesorul Hancock, un intelectual rom, membru al Consiliului Memoriilor Holocaustului din SUA in calitate de reprezentant al poporului rom. In cei 17 ani de existenta a Consiliului, aceasta a fost pentru prima data, cand un reprezentant rom devine unul dintre cei de 65 membri ai Consiliului. In timpul proceselui de la Nuremberg, in care criminalii de razboi nazisti au fost judecati, nu a fost invitat niciun rom, care a trecut prin ororile lagarelor de moarte pentru a depune marturie. De ce????? S-au comemorat peste 60 de ani de la eliberarea lagarelor de concentrare naziste, si populatia roma inca mai asteapta recunoasterea mondiala a Holocaustului rom si martiriul romilor/sinti din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pana in prezent, doar victimele de origine roma/sinti de nationalitate germana au primit „compensatii” financiare (minimale), iar in referintele istorice nu s-a realizat aproape nimic pentru recunoasterea Holocaustului rom, Samudaripen.
Romii din Romania
Se presupune ca numele de „tigani” (zingari, tsigans, zigeuners, cigani, cikani in alte limbi) provine din cuvantul grecesc athinganoi, tradus „a nu se atinge”, numele unei secte din Bizant care practica izolationismul, cu care rromii au fost confundati. Limba lor face parte din ramura indo-ariana a familiei de limbi indo-europene, fiind similara cu alte limbi indiene precum hindi. Termenul de tigan este folosit de persoanele din afara grupului etnic, membrii acestuia preferand in majoritate si mai recent denumirea de Rom, care in limba de origine, Romani, inseamna “persoana apartinand grupului nostru”. Pe de alta parte, utilizarea cuvantului Rom are legatura si cu strategia contemporana a liderilor de opinie sau politici ai etniei in sensul mobilizarii membrilor, din toate categoriile, intr-o aceeasi comunitate nationala. Romii sunt descrisi cel mai adesea prin termeni care tin de social si economic, decat prin trasaturile lor culturale. Ei fac parte dintre etniile transnationale care nu poseda un teritoriu si care imprumuta din culturile si caracteristicile tarilor in care traiesc. Constiinta lor colectiva este de aceea diferita de cea a altor etnii, constand intr-un mod de viata distinct si in apartenenta la grupuri informale, primand asadar legaturile familiale, de vecinatate sau profesionale. Viata familiala a Romilor este strict normata, barbatul este capul familiei, cel care castiga banii, iar in mediile traditionale mariajele se incheie la varste fragede. Multi Romi au talent in muzica si dans, foarte putini in mestesuguri, iar prin costumele traditionale, un mod specific de trai si un intreg complex de prejudecati si-au dezvoltat o constiinta ca sunt diferiti de restul societatii. Primii etnici Romi au venit in estul Europei din India, fiind mentionati la inceputul mileniului II in Imperiul Bizantin. Atestarea documentara a Romilor in spatiul romanesc a fost la 1385. Romiii au trait mai multe secole in stare de sclavie, fie ca robi ai domnitorilor Tarilor Romane (Tiganii Domniei), fie ai clerului sau ai boierilor. In Evul Mediu, Romii au fost impartiti pe categorii atat in functie de stapanul pe care-l aveau, cat si dupa tipul de munca pe care-l prestau. De-a lungul anilor s-au luat mai multe masuri de secularizare si civilizare a Romilor, insa acest lucru nu a putut fi realizat niciodata pe deplin. Eliberarea tuturor tiganilor din robie, inclusiv a celor aflati in proprietatea boierilor, a fost decisa in Moldova in 1855, iar in Tara Romaneasca un an mai tarziu. Timp de aproape un secol, Romii au continuat sa traiasca, in general, marginal in cadrul societatii romanetti. Abia in perioada interbelica a avut loc o coagulare a constiintei identitare a etniei. In 1926 a aparut prima organizatie Roma, pentru accesul membrilor sai la universitati. Apoi, in 1933, s-a constituit Asociatia Generala a Tiganilor din Romania, care si-a propus atat culturalizarea si educarea Romilor prin infiintarea de gradinite, acces la educatie, pregatire profesionala, conservarea traditiilor, etc., cat si integrarea sociala prin acordarea de asistenta medicala si juridica gratuita, sedentarizarea nomazilor prin improprietarirea cu pamant, etc. Odata cu instalarea in Romania a unor regimuri autoritare, situatia Romilor s-a inrautatit. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, multi Romi au fost deportati in Transnistria, incepand cu cei nomazi – pe satre. In timpul razboiului, in Romania a murit cel mai mare numar de Romi fata de oricare alt stat european. Apoi, regimul comunist a utilizat multi Romi pentru consolidarea puterii sale, multe familii de Romi au beneficiat de o oarecare securitate economica si sociala. Dupa Revolutie, in democratie, Romania a adoptat un set de masuri de discriminare pozitiva pentru Romi, avand ca scop emanciparea Romilor prin educarea sporita, deoarece Romii inregistrau cele mai ridicate nivele de analfabetism si de calificari profesionale din tara, si cresterea nivelului de trai, aceasta si datorita faptului ca Romania este tara care gazduieste cel mai mare numar de Romi din lume. Majoritatea Romilor din Romania utilizeaza alfabetul latin si urmeaza calendarul gregorian / stil nou crestin.
Spectacol in limba romani la Teatrul Bacovia
Trupa de teatru a “Asociatiei Culturale Amphitheatrrom” si Partida Romilor „Pro Europa” au deschis seria manifestarilor prilejuite de Ziua Internationala a Romilor printr-un spectacol cu piesa „O noapte furtunoasa”, jucata in limba romani. Pentru publicul bacauan a fost o adevarata premiera. “Proiectul a aparut din dorinta asociatiei de a face teatru in limba romani, de a ajuta aceasta etnie si prin teatru si cultura. Ne-am gandit ca si Caragiale se poate juca in limba romani”, a declarat Sorin Sandu, presedintele asociatiei si regizorul piesei. Piesa a fost subtitrata in limba romana, pentru cei neiniiati in limba romani.
