Intalnire de suflet cu Preasfintitul Episcop Ioachim Bacauanul

Conferinta despre viata duhovniceasca la Moinesti

Serile duhovnicesti „Trepte spre Inviere” organizate de Protoieria Moinesti, Primaria municipiului si Liceul Teoretic „Spiru Haret” au ajuns la final. Conferinta care a incheiat triada intalnirilor de suflet a fost sustinuta de Preasfintitul Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, in prezenta primarului Viorel Ilie, a preotilor din Protopopiatul Moinesti, autoritatilor locale si a numerosi credinciosi.

Viata duhovniceasca, intre chip si asemanare. Sub aceasta egida a avut loc la Moinesti, ultima intalnire din cadrul Serilor duhovnicesti „Trepte spre Inviere”, in duminica in care Biserica Ortodoxa a sarbatorit pe Sfantul Ioan Scararul, cel care a aratat lumii ca omul poate urca din treapta in treapta, pe scara virtutilor, spre Hristos cel inviat din morti. Tainele si frumusetea acestui urcus duhovnicesc al omului catre asemanarea cu Dumnezeu au constituit firul rosu al cuvantului de invatatura pe care Preasfintitul Parinte Ioachim Bacauanul l-a pus la inimile celor aproape 500 de credinciosi prezenti in Sala Mare a Primariei municipiului Moinesti. Intalnirea a fost deschisa de parintele Costel Mares, protoiereul Protopopiatului Moinesti, care a multumit Preasfintitului Parinte Ioachim Bacauanul pentru bucuria pe care a facut-o credinciosilor moinesteni prin venirea in mijlocul lor cu un cuvant de intarire duhovniceasca.
„Indumnezeirea omului inseamna unirea in dragoste cu Dumnezeu”

Preasfintia Sa a explicat intelesurile si etapele vietii duhovnicesti, pornind de la pericopa evanghelica ce se citeste in Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. „In aceste versete se cuprind cele trei trepte pe care trebuie sa le parcurga omul care voieste sa se desavarseasca, purificarea, iluminarea si indumnezeirea. Mantuitorul precizeaza faptul ca pentru a incepe starea de reabilitare fiintiala, mai intai trebuie sa-ti structurezi identitatea intre creaturile irationale. Omul, potrivit referatului creatiei, „este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu” (Facere 1, 27). Prin chip intelegem componenta spirituala a fiintei umane, inzestrata de Dumnezeu cu atribute, minte, vointa, sentiment si libertate, componenta ce trebuie sa reactualizeze aceste calitati printr-o conlucrare teandrica orientata calitativ de la asemanarea in potenta la cea asumata cu prototipul Hristos. Omul este creat sa devina „dumnezeu dupa har”. Pacatul l-a asezat afara de aceasta perspectiva. De aceea, atunci cand a venit Hristos, ca Logos intrupat in istorie, a voit sa restaureze chipul Sau din omul cazut si sa-l indumnezeiasca”, a spus Preasfintia Sa. Preasfintitul Ioachim Bacauanul a mai aratat ca „indumnezeirea omului inseamna unirea in dragoste cu Dumnezeu. Aceasta inseamna ca El se recunoaste in sufletul nostru si-n faptele pe care le-am facut spre slava Sa: „Intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut” (Matei 25, 40), adica, altfel spus, „Intrucat ati recunoscut chipul Meu in aproapele cu care ati impartit aceeasi paine, a durerii sau a bucuriei, acum fapta voastra a devenit aici fapta Mea”. „Ramai intru dragostea Mea!” A ramane in dragostea lui Dumnezeu, in Imparatia Lui, nu inseamna a sta fara lucrare, ci a urca epectatic, prin cunoastere, catre profunzimile lui Dumnezeu. Chipul din om isi cauta prototipul intr-o ascensiune iubitoare, intr-un dor nesfarsit dupa Dumnezeu, Care Se reveleaza necontenit pe masura puterii noastre de intelegere, dar ramane in acelasi timp dincolo de capacitatea noastra de cuprindere. Iar aceasta cautare este vesnica si din ce in ce mai incurajatoare, pentru ca, la fiecare treapta a urcusului epectatic descoperi sau, mai bine zis, Dumnezeu iti deceleaza alte sensuri ale cunoasterii Lui, alte orizonturi spirituale, prin care se vede frumusetea Lui si incomensurabila Lui iubire si stapanire. Ce multumire si ce bucurie poate avea un suflet mantuit, de asemenea, nu se poate cuantifica in cuvintele si expresiile noastre conventionale si limitate. Mintea, ca facultate a sufletului, se opreste pentru ca nu mai are evidente din lumea pentru care ea a fost creata si este purtata de ratiunea divina care o asimileaza, dar nu o desfiinteaza ca entitate. Ramane mintea aceea iluminata de lumina lui Hristos inca din pridvorul Imparatiei lui Dumnezeu de pe pamant. Toate acestea raman in dragostea lui Dumnezeu purtate de energia necreata a lui, pana cand se va reuni cu trupul dat pamantului pentru ca si acesta sa capete atributele imparatiei transcendentale, asemenea trupului lui Hristos de dupa Inviere, Care purta stigmatele acestei lumi, dar nu mai apartinea ei”. In ultima parte a intalnirii, moderata de Constantin Popa, profesor de religie si organizator din partea Liceului Teoretic „Spiru Haret”, au fost adresate intrebari Preasfintitului Ioachim. Aceasta a doua sesiune a fost precedata de un concert oferit de Corul „Theotokos” al Protopopiatului Moinesti si de corul Liceului „Spiru Haret”, care a primit, cu acest prilej, din partea Preasfintitului Ioachim, numele „Resurectio”. Sub bagheta dirijorala a parintelui Stefan Parjol si a prof. Gabriela Biea, cele doua coruri au oferit credinciosilor un buchet de cantari specifice Postului Mare si perioadei pascale.

Adauga un comentariu

*