Odată cu sosirea anotimpurilor calde, sporeşte numărul de boli infecţioase intestinale, din care face parte şi salmoneloza. Această maladie se înregistrează în forme sporadice pe parcursul anului, însă în anotimpurile calde pot apărea epidemii (focare). Mai des izbucnirile de salmoneloză sunt legate de nunţi, cumătrii, zile de naştere şi alte celebrări organizate în anotimpurile calde cu încălcări de preparare a bucatelor. Vara, infectiile intestinale (precum toxiinfectia alimentara, gastro-enterita) sunt mai frecvente decat in orice alt anotimp. Explicatia este simpla: caldura favorizeaza inmultirea microorganismelor responsabile de aparitia acestor afectiuni. Este bine stiut faptul ca, pentru a supravietui si a se inmulti, bacteriile au nevoie de conditii optime, adica de hrana, umiditate si caldura. Iar vara sunt intrunite toate aceste conditii. Temperatura ideala dezvoltarii bacteriilor este cuprinsa intre 4 grade C si 60 grade C. In consecinta, daca alimentele contaminate nu sunt corect preparate termic, bacteriile supravietuiesc fara probleme. Salmoneloza este o boală infecţioasă acută din grupul infecţiilor zooantroponoze şi intestinale, provocată de mai multe tipuri de microbi cu denumirea de salmonele, ce pătrund în organismul uman pe cale bucală prin intermediul diferitor produse alimentare, caracterizându-se clinic printr-o intoxicaţie pronunţată, febră, vome şi scaune lichide repetate, care duc mai frecvent la o deshidratare pronunţată şi dereglarea a mai multor sisteme ale organismului.
Trebuie de menţionat, că salmonelele sunt foarte rezistente la acţiunea diferitor factori din mediul ambiant. Spre exemplu, la fierberea bucăţilor de carne cu greutatea de 400 gr, ele rezista peste 2 ore şi 30 min.; în carnea sărată şi afumată vieţuiesc 75-80 zile, în unt – circa 120 zile, în praful de cameră – 90 zile, în sol – circa 5 luni, în excrementele uscate ale animalelor – 3-4 ani. În produsele de carne preparată şi lactate salmonelele nu numai că se păstrează până la 4 luni, dar şi se multiplică vădit, nemodificându-le exteriorul şi gustul lor. În calitate de sursă de infecţie pot fi bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, diferite păsări, mai ales cele înotătoare (gâşte, raţe), şobolani, şoareci, alte rozătoare, chiar şi peştii. Mai frecvent la raţe şi gâşte, mai rar la găini, în ultimii ani pot fi infectate cu salmonele şi ouălele lor, care de asemenea prezintă un mare pericol pentru sănătatea omului. Se poate contacta salmoneloza prin consumarea de alimente contaminate cu Salmonella. Aceasta se poate intampla in urmatoarele situatii: alimentul poate fi contaminat in timpul procesului de pregatire a mancarii; alimentul poate fi contaminat prin manipularea lui cu maini nespalate sau infectate; o sursa frecventa de infectie este reprezentata de o persoana infectata, care nu se spala pe maini cu sapun dupa folosirea toaletei. Salmonella poate fi, de asemenea, gasita in fecalele animalelor de companie, in special a celor care prezinta diareee; o persoana se poate infecta daca nu se spala pe maini dupa contactul cu materiile fecale; reptilele sunt in mod particular purtatoare de Salmonella, de aceea se recomanda intotdeauna spalarea imediata a mainilor, dupa un contact cu o reptila chiar daca aceasta este sanatoasa; adultii trebuie sa fie atenti la copii, ca acestia sa se spale pe maini dupa ce s-au jucat cu o reptila. Carnea de vita, pasare, laptele si ouale sunt cel mai frecvent infectate cu Salmonella. Mancarea infestata de obicei arata si miroase normal.
Simptome care ne trimit la medic
Episoadele diareice, vărsăturile şi febra sunt simptome ale gastroenteritei febrile, care apare după o zi de la contactul cu salmonella. De cele mai multe ori debutul bolii e brusc, starea de rău generalizată şi colicile abdominale asociate cu scaune apoase fetide, cu aspect verzui îndeamnă persoana afectată să consulte medicul. Gravitatea evoluţiei bolii depinde de cantitatea de salmonele şi toxina lor, nimerite în organismul omului. Maladia se dezvoltă acut după o perioadă de incubaţie, care variază între 6-48 ore, mai frecvent 12-24 ore. Salmoneloza evoluează în diverse forme clinice: gastrointestinală, tifoidă, septicemică, subclinică şi portaj de salmonele. Cu o frecvenţă de 98% se întâlneşte forma gastrointestinală, care la rândul său se subdivizează în gastrită, gastroenterită, enterită, enterocolită, gastroenterocolită. Majoritatea din formele enumerate pot decurge uşor, semigrav şi grav. Urmati aceste sfaturi pentru a preveni toxiinfectiile alimentare generate de salmonella: Pastrati curatenia! Spalati frecvent mâinile si suprafetele. Spalati-va mâinile cu apa calda si sapun timp de 20 de secunde inainte si dupa manevrarea alimentelor si dupa ce folositi toaleta, schimbati scutecele sau atingeti animalele. Spalati ustensilele, tocatoarele, farfuriile si blatul de bucatarie cu apa fierbinte si sapun dupa prepararea fiecarui aliment si inainte de a incepe prepararea urmatorului. Luati in considerare folosirea prosoapelor de hârtie pentru curatarea suprafetelor din bucatarie. Daca folositi prosoape textile, spalati-le frecvent cu apa fierbinte. SEPARATI ALIMENTELE: Evitati contaminarea incrucisata. Separati carnea cruda si fructele de mare de alte alimente in cosul de cumparaturi de la supermarket si in frigider. Daca este posibil, folositi un tocator pentru produsele proaspete si altul pentru carne si fructe de mare. Spalati intotdeauna tocatoarele, farfuriile, blatul si ustensilele cu apa calda si sapun dupa ce intra in contact cu carnea cruda sau cu fructele de mare. Nu puneti niciodata mâncare gatita pe o farfurie pe care ati tinut inainte carne cruda sau fructe de mare.Pastrati alimetele in conditii de siguranta acasa, refrigerându-le prompt si corect. Refrigerati sau congelati alimentele perisabile, mâncarurile gatite si resturile timp de 2 ore (1 ora daca temperatura este de peste 32 °C). In congelator ar trebui sa fie cel mult -17 °C, iar in frigider ar trebui sa fie cel mult 4 °C. Dezghetati alimentele in frigider in apa rece sau in cuptorul cu microunde. Alimentele nu ar trebui dezghetate la temperatura camerei. Alimentele dezghetate in cuptorul cu microunde sau in apa rece trebuie gatite la temperatura interna minima de siguranta inainte de refrigerare. Marinati alimentele in frigider. Nu aglomerati frigiderul. Aerul rece trebuie sa circule pentru a pastra alimentele in siguranta.
Pentru a se evita aparitia unor episoade nedorite de toxiinfectii alimentare, in perioada sezonului estival 2011, la nivelul DSVSA Bacau au fost alcatuite echipe de lucru repartizate pe zone de risc care vor verifica modul in care sunt respectate cerintele sanitare veterinare. Creşterea rulajului de marfă al unităţilor din industria alimentară din aceste zone, în special al celor care prepară, furnizează şi comercializează alimente pentru persoanele aflate în oraşele şi staţiunile turistice, reprezintă un potenţial risc pentru sănătatea umană, având în vedere incidentele înregistrate în anii trecuţi. Verificările inspectorilor DSVSA Bacau vor viza, în baza unui program tematic de control, magazinele alimentare, restaurantele, fast-foodurile, cantinele, pensiunile turistice, taberele de copii, şi alte unităţi de alimentaţie publică, în care se prepară, se servesc şi se comercializează alimente. Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor vor verifica modul în care agenţii economici respectă normele legale privind producerea, prelucrarea, depozitarea, transportul şi comercializarea produselor alimentare.
De asemenea in aceasta perioada se urmareste modul in care sunt organizate si aprobate de catre autoritatile locale targurile si ale manifestari festive cu ocazia diferitelor evenimente.In cazul în care constată nereguli care ar putea pune în pericol sănătatea publica, consumatorii sunt rugati sa sune la telefoanele 0234/586233; 0234586372 – DSVSA Bacau.
