Absorbţia fondurilor europene nu are nicio legătură directă cu felul în care este organizată administrativ-teritorial o ţară.Într-un răspuns oficial obţinut de gândul de la Direcţia Generală Politică Regională (DG Regio) a Comisiei Europene, oficialii UE explică, negru pe alb, că „implementarea programelor operaţionale va fi responsabilitatea statelor membre, la un nivel teritorial adecvat, în concordanţă cu specificul sistemului instituţional al fiecărui stat membru”.
Simplu spus, dacă autorităţile locale din România nu atrag fonduri europene, acest lucru se întâmplă doar din cauza lor şi nu din pricina unor prevederi UE privind posibilitatea de a accesa fonduri europene doar de către unităţi administrativ-teritoriale mai mari.DG Regio este autoritatea europeană prin care se derulează proiectele europene de politică regională, respectiv cele derulate în România prin Programul Operaţional Regional (POR).gândul a întrebat oficialii europeni în ce fel afectează organizarea administrativ-teritorială a României, pe judeţe, absorbţia fondurilor europene, din perspectiva reglementărilor UE.
Premierul susţine că fără „superjudeţe” pierdem banii UE
Premierul Emil Boc a declarat miercuri, cu ocazia unei vizite pe şantierul variantei ocolitoare de Nord-Est a Clujului, că „reorganizarea administrativ-teritorială este un lucru necesar dacă vrem să fim corecţi cu România şi cu românii. Nu facem asta, nu avem bani europeni după 2013”.Contactată de gândul, consiliera pe probleme economice a premierului, Andreea Vass, a recunoscut că adevărata problemă este că diversele instituţii regionale nu se înţeleg între ele pentru a putea atrage fonduri europene destinate dezvoltării regionale. „Vedeţi cât de greu se cooperează. Sunt şapte reprezentanţi locali şi şapte voci diferite. Cooperarea este o mare problemă în România. Şi nu numai ea. Corupţia este bine sedimentată în aceste unităţi teritoriale”, ne-a declarat ea. „Deci premierul a avut perfectă dreptate. Este nevoie de reducerea birocraţiei şi a deconcentratelor”, a adăugat Vass.
România poate pierde fonduri UE, dar dacă modifică regiunile prea repede
Din răspunsul DG Regio reiese, de asemenea, că oficialii de la Bucureşti riscă să piardă fonduri europene, aşa cum au declarat, însă nu dacă lasă harta administrativă aşa cum este acum, ci exact invers, respectiv dacă o schimbă când nu trebuie.”Programul operaţional pentru perioada actuală de programare (2007 – 2013, cu termen limită de implementare în decembrie 2015) respectă legislaţia UE şi trebuie implementat în concordanţă cu structurile administrative şi de management actuale, aşa cum s-a precizat iniţial în program”, se precizează în răspunsul obţinut de gândul.Cu toate acestea, unii membri marcanţi ai PDL, cum ar fi deputatul PDL Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, este de părere că noile regiuni administrative ar trebui înfiinţate cât mai repede, pentru ca alegerile din 2012 să aibă loc în funcţie de noile structuri teritoriale.”Cred că trebuie să fie finalizată (împărţirea teritorial-administrativă, n.r.) până în 31 decembrie 2011, pentru ca anul electoral 2012 să pornească cu toate lucrurile ştiute şi alegerile să fie pregătite pe noua structură administrativ-teritorială”, a declarat ea, citată de Mediafax.În ceea ce priveşte posibilitatea „redesenării” administrative a României pe viitor, oficialii DG Regio au explicat că pentru următoarea programare a fondurilor europene, de după 2013, România poate propune fie aceeaşi organizare administrativă, fie alta, decizie care este în totalitate în responsabilitatea statului.
