Biblioteca Judeteana „C. Sturdza” n-a luat vacanta odata cu elevii, ci, ca in fiecare vara, continua programele scolare, indeosebi la literatura romana, limbi straine, istorie si geografie, propunand la fiecare inceput de saptamana actiuni interesante pentru elevii din toate clasele si nu numai. Vizati sunt, deopotriva, cadrele didactice, parintii si chiar bunicutii, acestia din urma fiind invitati sa-si reimprospateze colectia de basme si povesti. Nici aceasta saptamana nu face exceptie de la regula, Biblioteca judeteana aducand in prim-plan doua personalitati de exceptie legate de istoria romanilor. Luni, 20 iunie a.c., la Sala de Lectura, Margareta Duma a realizat o generoasa expozitie de carte si un panou foto-documentar, dedicate personalitatii lui Mihail Kogalniceanu (1817 1891), de la a carui moarte s-au implinit 120 de ani. Om politic, istoric, gazetar si scriitor, personalitate fascinanta a epocii moderne, spirit pasionat si comprehensiv, Kogalniceanu s-a situat in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. In mai 1840, Mihail Kogalniceanu a anuntat aparitia a 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei si, in acelasi an, a pregatit aparitia unei publicatii de documentatie istorica, intitulata „Arhiva romaneasca”, aparuta in 1841. La noua ani de la Revolutia din 1848, Kogalniceanu participa ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iasi, unde este chemat sa se pronunte in privinta Unirii. Sfetnic al domnitorului Al. I. Cuza, ministru, apoi prim-ministru al Romaniei in perioada 1863 – 1865, Koganiceanu a avut un rol hotarator in adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al tarii in 1867 si in perioada 1877-1878, Mihail Kogalniceanu si-a legat numele de actul proclamarii independentei de stat a Romaniei.
Miercuri, 22 iunie, la Sala de Lectura Fond Documentar si de Patrimoniu, Iulia Lucaci i-a invitat pe bacauani la sarbatorirea uni alt mare istoric si patriot roman, Vasile Parvan (1882 – 1927), de la a carui moarte se implinesc 84 de ani. Istoric de renume mondial, arheolog, filosof, eseist, academician, publicist, memorialist, Vasile Parvan si-a inceput activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat, „Nationalitatea negustorilor din Imperiul roman” (1909, in limba germana), considerata de specialisti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comertului in antichitatea clasica. In scopul rezolvarii problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de sapaturi sistematice, indeosebi in statiunile arheologice din a doua epoca a fierului. Pe baza rezultatelor partiale ale sapaturilor, a scris „Getica” (1926), cea mai importanta lucrare a sa, o vasta sinteza istorico-arheologica, prin care a readus in prim- planul cercetarii istorice rolul politic si cultural al daco-getilor. Unele lipsuri si unele mici exagerari (printre care accentuarea rolului scitilor si al celtilor in dezvoltarea culturii geto-dace) nu stirbesc valoarea acestei importante lucrari. Prin conceptia sa istorica idealista, expusa in studiul sociologic „Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane” si in eseuri (volumele „Idei si forme istorice” si „Memoriale”) a reusit sa faca o sinteza a neohegelianismului si neokantianismului si s-a declarat adversar al sovinismului si al cosmopolitismului. Vasile Parvan a avut un rol deosebit in crearea noii scoli romanesti de arheologie. El a organizat Scoala romana din Roma, institutie creata pentru perfectionarea tinerilor arheologi si istorici, a initiat si a condus aparitia anuarelor acesteia – „Ephemeris Dacoromana” si „Diplomatarium Italicum”- , precum si prima serie a prestigioasei revistei „Dacia”.
