Firmele şi fundaţia senatorului second-hand Sorina Plăcintă sunt abonate la banii europeni distribuiţi chiar prin ministerele conduse de colegii din PDL. Peste 17 milioane lei, adică peste 170 miliarde lei vechi, este valoarea fondurilor europene şi de la bugetul de stat pe care le-a declarat senatorul în declaraţia de interese. Ultimul abonat la banii românilor este fiul Andrei Plăcintă, desemnat administrator la Inmartextil, care a luat peste un milion de lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Criza economică este doar pentru cetăţenii de rând şi patronii care lucrează cinstit. În timp ce patronii reclamă proceduri birocratice şi condiţii draconice la obţinerea fondurilor europene, firmele sau asociaţiile pedeliştilor prosperă prin proiectele aprobate de colegii de partid. După declanşarea crizei economice şi scăderea afacerilor din confecţii, senatorul second hand Sorina Plăcintă s-a orientat către banii europeni. Aceştia sunt mai la îndemână, aprobările de proiecte fiind făcute de către autorităţile conduse de colegii din PDL. Fost ministru într-unul din guvernele Boc, după ce a cotizat substanţial la puşculiţa de partid, senatorul şi-a creat relaţii în executiv şi în mediul politic care decide soarta proiectelor europene din România.
În ultimii doi ani, cele două firme la care pedelista mai este acţionar, Sorste şi Inmartextil, au primit prin diferite proiecte finanţate de la bugetul de stat prin ministerele conduse de colegii de partid ai senatorului PDL, peste 13 milioane lei sau 130 miliarde lei vechi. Cea mai mare sumă, peste 8,8 milioane lei, a fost obţinută prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Este vorba de un contract de finanţare prin Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice, Axa prioritară 1 „Un sistem de producţie, inovaţie şi ecoeficient“.
Numărul mare de proiecte şi valoarea mare a sumelor luate de firmele şi fundaţia senatoarei i-au făcut geloşi şi pe colegii din PDL Vrancea. Surse autorizate arată că mai mulţi pedelişti care s-au chinuit să acceseze proiecte europene au pierdut finanţarea pentru că nu au obţinut garanţiile necesare de la bănci.
14 mii de lei pentru pregătirea unui textilist
O lectură a proiectelor finanţate din fonduri europene arată proporţiile jafului cu fondurile europene. Astfel, potrivit unui comunicat de presă, Sorste vrea să pregătească 140 de muncitori în meserii de operator confecţioner industrial şi tehnician industria textilă. Costurile însă taie respiraţia. Nu mai puţin de 1,99 milioane lei este valoarea proiectului aprobat pentru Sorste. Aceasta înseamnă că peste 14 mii de lei, adică peste 140 milioane lei vechi este costul pregătirii profesionale a unui singur muncitor necalificat din industria textilă. Ca şi cum ar fi vorba de un tehnician la centrala nucleară de la Cernavodă
Bani europeni pentru beizadea
Ultimul abonat la banii românilor este fiul Andrei Plăcintă, desemnat anul trecut ca administrator la Inmartextil, care a luat peste un milion de lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Proiectul derulat pe 5 ani a fost depus pe Axa prioritară 4.3 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local – sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“. Asta în timp ce zeci de tineri întreprinzători vrânceni se chinuie să obţină o finanţare de zece mii de euro pentru o afacere care să le asigure un loc de muncă. Culmea, ca şi cum ar fi ultimul sărac şi nu ar avea câteva zeci de mii de euro în conturi, senatorul PDL a cerut şi primit 6 mii de lei, în aprilie 2011, pentru o centrală ecologică prin programul Casa Verde.
Pregătiri pentru campania electorală
Fundaţia Zi Deschisă a primit, prin metode similare, peste trei milioane lei. Ultimul proiect accesat de Fundaţia care se pricepe la toate este în domeniul turismului. Proiectul cu o valoare de peste 972 mii lei are ca obiect promovarea potenţialului turistic pentru zona Vintileasca. Dincolo de scopurile nobile, aprobarea proiectului ridică semne de întrebare deoarece lipseşte chiar infrastructura turistică. Drumul de acces, drum naţional de altfel, este „varză“, cu mii de cratere, iar în comună nu sunt pensiuni care să primească potenţialii turişti.
Surse autorizate au arătat că asemenea proiecte au mai fost aprobate la nivelul ţării, fiind realizate tot de fundaţii sau asociaţii apropiate de PDL. Scopul final este pregătirea campaniei pentru alegerile din 2012. „Prin aceste proiecte de aşa zisă promovare turistică se strâng bani pentru campania electorală din 2012. Sunt bani pentru broşuri, banere, lucruri care nu pot fi verificate. Cine poate verifica dacă s-au dat şi unde s-au dat zece mii de fluturaşi?“, a explicat o persoană care lucrează în domeniul implementării proiectelor europene. (Sursa Monitorul de Vrancea)
