Luni si miercuri, candidatii inscrisi pentru sesiunea iunie – iulie a examenului national de bacalaureat au sustinut primele doua probe scrise, la limba si literatura romana (proba obligatorie pentru toti candidatii) si apoi la matematica, respectiv istorie – in functie de profil.
Pentru multi candidati, prima proba scrisa a fost … ultima noapte de dragoste!
Se spune, si e adevarat, ca daca citesti cu atentie cerintele unui subiect ai pe jumatate examenul luat. Acest adevar a fost verificat si luni, la prima proba scrisa a examenului de bacalaureat, proba de limba si literatura romana, indeosebi la cel de-al treilea subiect din varianta nr. 9, in care candidatilor li se cerea sa redacteze un eseu de doua-trei pagini despre particularitatile de constructie a personajului dintr-un text dramatic studiat, apartinand unuia dintre autorii canonici: I.L. Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. Cu alte cuvinte, sa caracterizeze un personaj, la alegere, fie din arhicunoscuta comedie „O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale, fie din „Jocul ielelor”, „Suflete tari” sau „Act venetian” de Camil Petrescu, fie din piesa „Iona” de Marin Sorescu. Totul, pentru 30 de puncte. Care au fost pierdute de surprinzator de multi dintre candidati, care au ales … „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”!, un roman de nota 10.00, ce-i drept, dar care, fiind roman, nu poate fi, in acelasi timp si text dramatic. In compensare, se pare – daca luam de bune propriile declaratii la iesirea din examen – ca majoritatea candidatilor s-au descurcat binisor spre bine (unii chiar „excelent”) la celelalte doua subiecte. Si na-r fi de mirare, pentru ca subiectele 1 si 2 – nu tocmai grele – au oferit destule sanse candidatilor. La primul subiect, notat tot cu 30 de puncte, candidatii au fost pusi in fata a 9 cerinte, pe marginea unui fragment din „Nunta in cer” de Mircea Eliade, dintre care doar ultima era ceva mai dificila: Comenteaza, in sase-zece randuri, urmatoarea secventa din textul dat: „Dar intotdeauna sfarsea prin a-si spune ca, moral sau imoral, bine sau rau, toate acestea n-au nicmic de-a face cu adevarata, tainica dragoste; c intalnirea noastra este singurul lucru esential, real, iar toate celelalte – munca, creatie, talent, onoare si cate vor mai fi – nu pretuiesc nimic, caci toate sunt zadarnicii omenesti ale pamantului… ” Un semnificativ plus de dificultate a fost doar in cel de-al doilea subiect, aflat doar la indemana celor care mai scrisesera din cand in cand si altceva decat cereri de motivare a absentelor. Candidatii erau pusi sa redacteze un text de tip argumentativ, de 15-30 de randuri, despre cunoasterea de sine, pornind de la ideile sugerate de afirmatia lui Nichita Stanescu: „A avea un ideal inseamna a avea o oglinda”. Cei deprinsi cu redactarea unor asemenea texte aveau si un punct de sprijin, chiar pe foaia de examen, in care erau precizate cerintele care trebuia sa fie respectate in elaborarea textului de tip argumentativ.
La Mate, slalom printre functii, matrici si progresii …
La cea de-a doua proba scrisa (proba la alegere a profilului si specializarii), desfasurata miercuri au fost inscrisi 5986 de candidati, dintre care 4.571 la proba de matematica, fiind absolventi de profil real, si 1.415 – absolventi de profil uman – la Istorie. Si la aceasta proba au fost inregistrate absente: 167 dintre candidatii inscrisi nu s-au prezentat. Candidatii de la Matematica au avut de facut un veritabil slalom, avand de rezolvat, in funtie de profil, probleme cu multimi, submultimi, matrici inversabile, progresii aritmetice, determinarea unor numere reale, simetrie, functii s.a. Cei mai multi dintre candidati au caracterizat subiectele ca fiind „extrem de dificile”, cel mai greu fiind – dupa opinia lor – ultimul subiect. „Matematica ne-a rupt!” – a spus cu naduf un absolvent de la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”. Profesorii, insa, si o buna parte dintre absolventii colegiilor nationale „Gheorghe Vranceanu”, „Ferdinand I” si „Vasile Alecsandri” ( dar si multi absolventi de la „Henri Coanda”, „Anghel Saligny”, „N.V. Karpen” sau „Ion Ghica”) au sustinut ca „subiectele n-au fost chiar atat de dificile”.
Istoria a fost… un pic mai blanda
Candidatii care au sustinut proba la Istorie au iesit mult mai relaxati de la examen. La primul subiect, candidatii au avut de raspuns la sapte intrebari legate de statul medieval romanesc in vremea lui Vlad Tepes, la cel de-al doilea, au fost confruntati cu accentuarea totalitarismului din Italia dictatorului Mussoloni si cu recunoasterea unui anumit spatiu istoric din „Istoria Europei” a lui S. Berstein si P.Miltza, iar la ultimul subiect li s-a cerut sa elaboreze un eseu despre statul roman modern si relatiile internationale din secolul al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX. Cea mai frecventa apreciere facuta de candidati dupa aceasta proba a fost „Mai usor decat m-am asteptat”, majoritatea candidatilor declarand cu optimism ca se asteapta la note peste 7.00.
Azi, ultima proba
Ultima proba se desfasoara astazi, 1 iulie, la alegerea profilului si specializarii, unde candidatii pot opta pentru Fizica, Chimie, Biologie sau Informatica (cei de la profilul real) si intre Geografie, Filosofie, Logica si argumentare, Economie, Psihologie sau Sociologie (la profilul uman). Primele rezultate vor fi afisate duminica, 3 iulie a.c., pana la ora 16.00. In aceeasi zi, intre orele 16.00-20.00, vor putea fi depuse contestatiile. Rezolvarea contestatiilor va fi facuta in perioada 5 – 7 iulie, iar afisarea rezultatelor finale va avea loc vineri, 8 iulie.
