Hotelierii consideră abuzivă intenţia ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, de a-i expropria pe cei care au hoteluri pe litoral aflate în paragină sau închise şi susţin că investiţiile pot fi stimulate doar prin crearea unor facilităţi fiscale.”Sunt siderat. După ce ai luat bani de la ei, ce faci, le iei înapoi hotelurile? Ăia nu deschid pentru că, literalmente, n-au turişti. Unii încearcă să vândă hotelurile, dar nu le cumpără nimeni. Este proprietatea lor, au platit-o şi nu poţi să le-o iei. Ei le ţin închise nu pentru că vor, ci pentru că nu rentează să le ţină deschise”, a declarat pentru MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România şi proprietarul lanţului hotelier Continental.
Elena Udrea a declarat vineri la Mangalia că hotelierii de pe litoral care ţin unităţile de cazare în paragină sau închise trebuie obligaţi să desfăşoare activităţi de turism, în caz contrar aceştia urmând să fie expropriaţi începând cu această toamnă.
„Mare parte din hoteluri care au aparţinut statului s-au vândut pe nimic, sunt unii care nici nu vor să facă turism şi le ţin fie închise, fie într-o stare de degradare care face imposibilă activitatea turistică. Dacă vom continua să-i tolerăm pe aceştia şi să-i acceptăm ca prin activitatea lor să sfideze atât interesul naţional de a face un turism de calitate, cât şi pe turişti, atunci ne merităm soarta”, a afirmat ministrul.
Enache spune că statul ar trebui să vină cu măsuri de stimulare, inclusiv de ordin fiscal.
„Dacă eşti interesat să faci ceva acolo, trebuie să vii cu măsuri de stimulare, pentru că pe zona aia este concentrată 40% din baza turistică a ţării. Dacă vrei să funcţioneze, trebuie să creezi înlesniri fiscale şi de alt tip. Dacă nu poţi face asta, trebuie să îl laşi pe investitor să facă ce vrea”, consideră Enache.
El crede că o soluţie ar fi ca statul să oblige proprietarul să repare faţada hotelului, iar dacă n-o face să o repare statul, apoi să-i trimită factura şi, dacă nu o plăteşte, să îl execute silit pentru datorii.
„De ce nu fac acelaşi lucru şi cu magazinele din Bucureşti, de exemplu? Adică să-i exproprieze pe cei care ţin închise magazinele. E plin Bucureştiul de magazine goale, care sunt inestetice”, a mai spus preşedintele federaţiei hotelierilor.
Şi Viorel Micula, care alături de fratele său, Ioan, deţine 12 hoteluri la Neptun, spune că proprietatea este „sfântă” şi că România are nevoie să atragă investitori, şi nu să-i alunge pe cei care există.
De-a lungul ultimilor ani, mulţi dintre cei care au condus turismul i-au acuzat pe fraţii Micula că nu investesc nimic în hotelurile pe care le au pe litoral, acestea ajungând într-o stare avansată de degradare.
„Noi asigurăm condiţii şi servicii pentru oamenii cu venituri mai scăzute, aceasta este strategia noastră. Legislaţia românească nu oferă facilităţi pentru investitori, lucru care i-a indepărtat pe mulţi dintre aceştia. Dar eu cred că doamna ministru va încerca să vină cu un anumit suport, va micşora TVA, va oferi facilităţi fiscale, va construi drumuri spre mare şi aşa va stimula investiţiile”, a spus Micula.
El dă ca exemplu Bulgaria, care a ştiut să atragă foarte mulţi investitori, inclusiv români, prin reducerea taxelor şi alte facilităţi fiscale.
Potrivit lui Micula, statul ar câştiga mai mult dacă ar verifica piaţa neagră din turism, decât din exproprieri.
„Poate au un parteneriat cu cineva care vrea să preia hoteluri pe litoral şi de aceea vor să exproprieze”, a încheiat Micula.
Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, care deţine 25 de hoteluri, dintre care 8 pe litoral, a închis una dintre unităţile de la mare pentru că nu a mai avut bani să investească.
„Statul le-a avut 20 de ani şi n-a facut nimic cu ele, şi acum vrea ca eu, în câţiva ani, să le ridic pe toate de la 1-2 stele la 4 stele? Ar fi culmea să-mi ia hotelurile. Nu s-a mai pomenit aşa ceva”, a spus Goschy.
De asemenea, Liviu Scarlat, care deţine două hoteluri la Mangalia, spune că este neconstituţională exproprierea hotelierilor care nu investesc.
„Este neconstituţional şi neeuropean să expropriezi hotelierii şi cred că a fost doar o declaraţie politică”, a afirmat Scarlat.
Udrea are dreptate, dar doar pe jumătate, crede George Ţurnă, unul dintre proprietarii hotelului Ambasador din Bucureşti, care deţin şi hotelul Decebal din Neptun.
„Hotelierii trebuie siliţi să modernizeze unităţile pe care le au la mare, dar în niciun caz prin expropriere. Este împotriva constituţiei şi a dreptului de proprietate”, a afirmat el.
Cu toate acestea, exproprierile sunt legale, după ce Guvernul a adoptat în primăvara acestui an un act normativ prin care sunt considerate de utilitate publică şi lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum şi a staţiunilor turistice de interes naţional şi ca atare, pentru a putea fi aplicată strategia de dezvoltare a respectivei zone, pot fi făcute exproprieri care să fie urmate fie de demolări, fie de repunerea în circuitul turistic a unor obiective.
Hotelurile de pe litoral au fost privatizate în anii 2001-2002, prin licitaţii publice cu strigare, transmise în direct la televizor, pe vremea când ministru al Turismului era Dan Matei Agathon.
Acuzat în anii care a urmat că a vândut o parte din hoteluri pe bani foarte puţini unor firme care n-au investit în ele şi le-au cumpărat doar pentru speculaţii imobiliare, Agathon susţine că acelea au fost singurele licitaţii corecte din România.
„Eu ştiu că am vândut hotelurile prin licitaţie publică cu strigare şi am depăşit de trei ori bugetul votat de Guvern. Au fost singurele licitaţii corecte din România. Am vândut foarte bine şi, dacă nu era aşa, acum nu vorbeam cu dumneavoastră, pentru că eram ocupat să fac curat în celulă”, a spus Agathon.
El se îndoieşte că se pot face exproprieri, chiar dacă există o lege, pentru că o ţară membră UE poate face naţionalizări doar atunci când Comisia Europeana aprobă acest lucru.
În opinia lui Agathon, soluţia este ca statul să declasifice hotelurile degradate, astfel încât acestea să rămână fara nicio stea, să nu mai poată face turism şi apoi să fie taxate ca imobile nefolosite.
În cercul vicios în care se învârt autorităţile şi hotelierii în jurul problemei litoralului, toată lumea are dreptate. Este adevărat că nu există facilităţi fiscale şi că litoralul are promovare zero în străinătate, dar tot atât de adevărat este că în multe cazuri hotelurile arată mai rău decât în 1989 şi că proprietarii vor să recupereze în două luni ceea ce nu încasează în restul anului.
Din toate acestea rezultă preţurile mari şi serviciile proaste. La prima vedere, cel care pierde este turistul român, dar asta s-ar întâmpla doar dacă cineva l-ar obliga să meargă pe litoralul românesc. Se poate duce, însă, pe ţărmurile altor ţări, unde serviciile sunt mai bune, preţurile mai mici, iar cei care nu ştiu să facă turism dau faliment în câţiva ani, fără ca statul să se implice în asta.
