De la carne si lactate, pana la miere, cereale, paine si bauturi, multe din alimentele pe care le consumam zilnic sunt contrafacute. In goana dupa profit, unii producatori fac rabat de la normele de calitate si-si pacalesc clientii cu ingrediente ieftine. Si asta in detrimentul sanatatii noastre. Alimentele falsificate ne imbolnavesc in timp, atrage atentia prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, care dezvaluie si modul in care sunt contrafacute produsele alimentare.
Uleiul de masline si maslinele
Uleiul de masline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele mai falsificate la ora actuala. O metoda frecvent intalnita de falsificare este inlocuirea unei parti de ulei de masline extravirgin fie cu forma sa rafinata, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior calitativ. Partea buna este ca, in cele mai multe cazuri, nu se inlocuieste mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindca i-ar putea schimba gustul. Din pacate, este destul de dificil de recunoscut uleiul de masline falsificat. Doar la prajire sau testandu-i pH-ul este posibil sa ne dam seama ca i-au fost adaugate si alte substante. Mai exact, uleiul de masline extravirgin rezista pana la temperatura de 190 de grade Celsius fara a se descompune in compusi toxici. Daca isi schimba gustul si emana fum puternic la mai putin de 190 de grade, este posibil sa fie falsificat. In plus, uleiul extravirgin de masline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin – sub 2 grade. Daca aciditatea depaseste acest nivel, este posibil sa contina si alte tipuri de ulei. Si maslinele pot fi falsificate prin oxidarea cu gluconat de fier, pentru obtinerea unei culori uniforme. In plus, sarea in care sunt conservate poate masca eventualele modificari de gust cauzate de alterare.
Faina
Faina din compozitia painii si a produselor de patiserie poate fi riscanta pentru sanatate daca nu este integrala. Falsificarea fainii se poate realiza prin amestec cu: faina altor cereale sau seminte straine (malai, mazare, fasole, orez), faina de grau comun in faina de grau dur, amidon din cartofi sau din porumb, amelioratori, emulgatori si agenti de oxidare interzisi sau peste doza permisa, substante pentru cresterea duratei de pastrare si pentru accelerarea maturarii sau pentru inalbirea fainii.
Somonul salbatic
Somonul cu cele mai multe proprietati nutritive este cel salbatic, dar acesta este o raritate in magazinele romanesti. Cel mai simplu mod de falsificare a pestelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peste scump. Se stie ca somonul salbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejeaza sistemul cardiovascular. Nu acelasi lucru este valabil in cazul somonului de cultura sau al pastravului curcubeu, speciile mai ieftine cu care somonul este adesea inlocuit. Specialistii spun ca putem diferentia somonul salbatic de cel de cultura la gatit. Cel salbatic este roz-portocaliu, datorita planctonului cu care se hraneste, in schimb cel de crescatorie capata aceasta culoare de la vopselurile adaugate in mancare. La gatit, somonul salbatic isi pastreaza culoarea, iar cel de acvacultura si-o pierde.
Carnea
Singura metoda de falsificare a carnii intregi este comercializarea unor specii de animale mai putin consumate, cum sunt carnea de magar, de cal etc. ca fiind carne de porc ori de vita. Poti evita acest lucru doar in cazul in care cunosti foarte bine dupa culoare si dupa aspect, uneori chiar si dupa miros, carnea pe care vrei sa o cumperi. Cel mai frecvent insa sunt falsificate carnea tocata, carnea de mici si mezelurile prin inlocuirea unor componente valoroase cu unele de evitat: grasime, sorici, tendoane, urechi etc. De asemenea, pot fi adaugati aditivi pentru culoare si aroma, soia sau faina pentru consistenta si sare sau condimente in exces pentru mascarea alterarii. Carnea alterata poate fi pusa in vanzare prin mascarea defectului cu ajutorul adaosului de condimente, aditivi alimentari (E-uri) si alte ingrediente. Carnea este supusa de asemenea radiatiilor ionizante, utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a produselor, dar si pentru accelerarea maturarii si decongelarii.
Mezelurile
Nutritionistii nu ne indeamna degeaba sa eliminam mezelurile din alimentatei sau macar sa le consumam cat mai rar. Majoritatea contin carne dezosata mecanic (MDM), adica resturile de carne ce raman pe oase. Aceasta are calitate nutritionala inferioara si poate contine fragmente de os, cartilagii, tendoane si piele. Amestecului ii sunt adaugate o varietate de E-uri pentru o culoare asemanatoare cu cea a carnii adevarate si pentru un gust apetisant.Salamurile care arata prea bine si sunt prea gustoase sunt, intr-adevar, prea bune sa fie din carne veritabila. Alege, mai bine, mezelurile care au portiuni mari mai inchise la culoare (nu chiar roz) si mai atoase, deoarece acelea sunt, in realitate, bucatile de carne.
Laptele
Laptele poate fi falsificat prin adaugarea de apa, prin extragerea grasimilor, prin amestecul laptelui de vaca cu cel de oaie sau prin prevenirea sau mascarea unor defecte sau a instalarii alterarii prin mentinerea aciditatii cu adaos de substante de neutralizare sau conservanti. Cel mai sigur lapte este cel ambalat, spun specialistii. In cazul acestuia, exista rigori privind continutul microbiologic, hormonal si reziduurile de antibiotice. Desi mai gustos, laptele din piata poate contine o sumedenie de substante nocive, de la apa la margarina, untura de porc (pentru caimac), la amidon, faina de grau sau chiar aracet.
Branzeturile
Sunt falsificate prin inlocuirea partiala a proteinelor laptelui cu praf de albus de ou, plasma sanguina, sau cu proteine de origine vegetala provenite din mazare, cereale sau soia.
Smantana
Adaos de faina, gelatina, lapte batut, creta sau gips – astfel poate fi falsificata smantana obtinuta prin extragerea grasimii din lapte, scrie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi in „Noua ordine alimentara”.
Untul
Untul se falsifica prin inlocuirea grasimii din lapte cu alte grasimi de calitate inferioara de origine animala sau vegetala. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grasimi hidrogenate, nocive pentru sanatate, obtinute din uleiuri vegetale sau din grasime de peste dezodorizata. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita”, a explicat prof. Mencinicopschi.
Mierea
Multe dintre sortimentele de miere de pe piata sunt falsificate. In primul rand, mierea vanduta ca fiind de salcam (sortiment scump) poate fi, de fapt, miere poliflora sau de rapita, cu mai putine beneficii. In plus, pentru multiplicarea mierii, multi producatori adauga sirop de glucoza industriala, care ii scade din valoarea nutritionala. Cel mai sigur este sa cumperi mierea zaharisita, cristalizata.
Cafeaua
Cele mai intalnite tipuri de cafea sunt arabica, de calitate superioara, si robusta, mai putin aromata si mai ieftina. Evident, cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele comercializata ca fiind de calitate superioara este adaosul de cafea robusta in proportie mai mare decat arabica. Este posibil, de asemenea, ca in unele pachete de cafea „de calitate” sa se gaseasca cicoare, malt, naut, cereale, amidon, caramel, boabe de soia, mazare sau fasole. Cel mai simplu mod de a evita acest tip de falsificare este sa cumparam cafea boabe si sa o macinam acasa, nu inainte de a analiza continutul pachetului si de a ne asigura ca nu contine, de fapt, si alte tipuri de boabe. Arabica are boabele alungite, iar robusta le are mai mici si rotunjite.
