Noutăţile noului Cod Penal
Noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală, care vor intra în vigoare cel mai probabil în cursul anului viitor, are mai multe noutăţi. Este vorba de infracţiuni şi instituţii noi, dar şi pedepse mai aspre pentru recidivişti. Noul Cod Penal a fost gândit pentru accelerarea proceselor în instanţă, dar şi pentru filtrarea dosarelor care vor ajunge în faţa judecătorilor.
Una dintre marile noutăţi ale viitoarei proceduri penale este arestul la domiciliu. Nu se ştie însă cât vor costa brăţările, pe care vor fi obligaţi să le poarte cei care îşi vor petrece zilele la domiciu ca o măsură preventivă. Cert este că măsura nu poate fi luată faţă de cei care au comis infracţiuni privitoare la viaţa şi integritatea corporală a unor persoane. S-ar putea ca aceste noi reglementări să necesite mai multe cheltuieli. Condiţiile arestului domiciliar sunt prevăzute de articolul 223 Cod de Procedură Penală care spune că această măsură poate fi luată în cursul urmăririi penale de către procuror sau instanţă. Alineatul doi spune că nu poate fi luată aceasta măsură împotriva celor care comit infracţiuni grave, cum ar fi cele contra vieţii. Ramane de vazut cum se va pune în practică acestă reglementare, care priveşte arestul la domiciliu, din moment ce o simplă brăţară de monitorizare a învinuitului costă câteva sute de euro. La domiciliu îşi vor putea ispăşi pedepsele cei care nu au fost implicaţi în multe conflicte, au o conduită bună, provin dintr-un mediu familial sănătos. Măsura nu poate fi dispusă asupra celor care au comis infracţiuni asupra membrilor familiei. Un aspect foarte interesant este acela că în astfel de cazuri, poliţistul poate pătrunde în imobilul în care se află persoana arestată la orice oră, chiar şi fără acordul persoanelor care locuiesc în imobil sau al inculpatului. În mod normal, perioada arestului preventiv va fi luată pe 30 de zile, dar această perioadă poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale.
Violarea vieţii private, infracţiune
Articolul 226 din noul Cod Penal reglementează o nouă infracţiune, respectiv cea a „violării vieţii private“. In acest fel, nu este permis nici un act material de captare, fotografiere, înregistrare de imagine sau audio a unei persoane aflate într-o locaţie sau încăpere privată. Nu poate constitui însă infracţiune, fapta celui care surprinde prin mijloace tehnice imagini sau convorbiri, dar care are un interes legitim. Acest interes legitim rămâne să fie analizat de judecător, lasand loc de discuţii. De asemenea, făptuitorul nu va fi sancţionat dacă surprinde fapte de interes public. Rămâne de văzut însă dacă imaginile surprinse din stradă, cu persoane aflate de exemplu pe balcon, constituie violarea vieţii private. Cu siguranţă că această nouă infracţiune va da mare bătaie de cap judecătorilor, care vor trebui să analizeze cu lux de amănunte dacă unele înregistrări se află sub incidenţa acestei infracţiuni.
Spor de pedeapsă pentru recidivişti
Nou Cod Penal aduce sancţiuni mai drastice pentru cei care persistă în recidivă. Astfel, pentru cei care comit infracţiune după infracţiune, pedepsele au fost regândite. Recidiva ilustrează o conduită periculoasă, care trebuie sancţionată. Atunci când repetabilitatea comiterii de infracţiuni persistă, înseamnă că pedeapsa nu şi-a atins scopul. Statul are mijloace variate pentru a interveni pe acest domeniu. Politica Statului ar trebui adaptată în materie de execuţie a pedepselor, pentru ca nu e suficient să aplici o pedeapsă drastică. Poate ar ar trebui lucrat şi la scăderea ratei şomajului, crearea unor locuri de muncă pentru a scădea şi rata recidivei. Noul Cod Penal prevede sporuri de pedeapsă pentru recidivişti, putându-se ajunge astfel şi la pedeapsa pe viaţă, chiar dacă pentru acele infracţiuni nu este prevăzută detenţia pe viaţă.
Judecătorul de cameră va filtra dosarele
Înainte ca dosarele penale să ajungă în faţa instanţei competente, acestea vor trece prin ochii vigilenţi ai judecătorului de cameră. Magistratul are rolul de a selecta dosarele care vor ajunge în faţa instanţei, iar dosarele care trec de acest „filtru“ vor fi judecate pe fond, fără a mai pierde timp cu judecarea excepţiilor. Judecătorul de Cameră va decide care din actele de urmărire penală pot constitui temeiuri pentru trimiterea în judecată. Acest judecător nu va mai participa la şedinţele de judecată pe fond. Nu va mai exista dubiu pe acordul de vinovăţie.
Procedura se va desfăşura în camera de consiliu, în prezenţa procurorului şi a învinuitului asistat de avocat. În cazul în care se va recunoaşte fapta de către învinuit, rămâne să se dispună asupra pedepsei şi nu se mai trece prin faza de judecată. Pe lângă judecătorul de cameră, va apărea şi instituţia judecătorului de drepturi şi libertăţi, care va avea aceleaşi atribuţii pe care în prezent le au completele de măsuri preventive.
Informat de interceptare în 10 zile
În ceea ce priveşte materia intercepţiilor, care au devenit aproape o modă a probelor la dosarele penale, procedura nu mai lasă loc unor erori şi nici loc de interpretare. Judecătorul de drepturi şi libertăţi este cel care dispune mandatul în acest caz. La zece zile de la încetarea mandatului, procurorul are obligaţia să informeze subiectul, despre mandatul care a fost luat împotriva lui. La cerere se poate lua la cunoştinţă de toate actele efectuate în acest sens pe perioada mandatului. Noul Cod Penal va fi completat cu infracţiuni din mai multe legi speciale, lucru ce presupune ca va trece o vreme până ce justiţiabilii şi cei care lucrează în sistem se vor obişnui cu noile reglementări.
