Anul 1848 reprezintă în Istoria Românilor anul în care naţiunea română şi-a făcut auzit glasul, după lungi secole de suferinţă şi tăcere. Redeşteptarea naţională a fost animată de dorinţa poporului de libertate, unitate şi progres. „O fază, o etapă istorică naturală, neapărată, prevăzută” după cum afirma Nicolae Bălcescu – revoluţia de la 1848 a constituit unul din momentele culminante, hotărâtoare ale procesului de înfăptuire a României moderne. Având trăsături specifice, determinate de condiţii interne, revoluţia românilor s-a înscris totodată ca parte integrată a marelui efort de reînnoire care a cuprins Europa în 1848, de la Atlantic până la Marea Neagră. În vâltoarea revoluţiei, ce a pus stăpânire pe Ţările Române timp de câteva luni, au intrat toate categoriile de cetăţeni. Un rol deosebit în apărarea revoluţiei de la 1848 a revenit în Ţara Românească armatei, în general, şi Companiei de Pompieri, în special. Acum, la aniversarea a 163 de ani de la Revoluţia Română din 1848, este prilej de înaltă mândrie patriotică şi ostăşească, a reaminti că pompierii militari au fost de partea revoluţiei de la începuturile ei, inclusiv în momentele cele mai grele ale intervenţiei străine.
Revoluţia din Ţara Românească a fost înfrântă odată cu sângeroasa luptă din Dealul Spirii de la 13 Septembrie 1848, dar idealurile naţionale şi sociale ale acesteia s-au înfăptuit pas cu pas prin lupta eroică a poporului român în anul 1859, în anii războiului pentru cucerirea independenţei naţionale absolute – 1877-1878, la 1 Decembrie 1918 şi în zilele fierbinţi ale lui decembrie 1989.
În mesajul adresat naţiunii cu prilejul aniversării a 50 de ani de la revoluţia din 1848, regele Carol I a subliniat: „Trebuie să ne reamintim, dar cu adâncă recunoştinţă, de aceşti bărbaţi care au muncit şi luptat cu voinicie, trecând prin grele încercări, spre a împlini dorinţele poporului şi aspiraţiunea naţională”.
La data de 13 septembrie 2011, pompierii din România comemorează 163 de ani de la bătălia din Dealul Spirii, care a rămas în istoria neamului ca un act eroic al pompierilor militari în apărarea Revoluţiei de la 1848. Totodată, revoluţia a consacrat pentru totdeauna virtuţile patriotice şi jertfa de sine pentru idealurile democraţiei şi independenţei ale pompierilor militari. Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA, însă a fost legal oficializată mai întâi după război, apoi prin Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, se cuvine ca în fiecare an să cinstim memoria înaintaşilor, dar în acelaşi timp să ne facem datoria ducând la îndeplinire misiunile şi sarcinile multiple care ne stau permanent în faţă.
În acest an sărbătorim Ziua de 13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România cu rezultate bune şi foarte bune în toate sectoarele de activitate. Suntem conştienţi de caracterul patriotic şi umanitar al muncii ce o desfăşurăm, de răspunderile fiecăruia în domeniul său. Atitudinea noastră, a pompierilor, nu se reduce numai la cea de spectator la ceea ce se petrece în jur, ea este şi trebuie să fie cea a unor oameni de acţiune, curajoşi, hotărâţi, disciplinaţi, caracterizaţi prin simplitate şi modestie. ţara, judeţul sau comunitatea în care trăim au nevoie de aportul, munca şi lupta noastră şi au încredere în noi.
Începutul pompierilor băcăuani
Primele formaţiuni de pompieri pe teritoriul actual al judeţului Bacău au apărut la începutul secolului al XIX-lea după înfiinţarea primăriilor în anul 1831, dar mai ales, după apariţia „Aşezământului pentru organizarea comandei de pompieri”, din anul 1835, document care poate fi considerat actul de naştere al serviciilor de pompieri din Bacău. În anul 1844, unitatea de pompieri ce purta titulatura de „Comanda pojărnicească din Bacău”, era formată din 10 oameni având în dotare o saca utilată cu mijloace de stingere specifice şi era trasă de doi cai.
Din anul 1874 până în 1926, trupele de pompieri s-au constituit ca unităţi de artilerie subordonate Ministerului de Război. La acea dată secţia din Bacău era formată din 55 de oameni, 27 de cai şi accesoriile necesare. Prin decizia nr. 1152 din septembrie 1926 a Ministerului de Război, unităţile de pompieri trec în subordinea nou înfiinţatului Inspectorat al Pompierilor Militari, iar la Bacău unitatea primeşte titulatura de Grup de Pompieri. La data de 2 august 1929, Inspectoratul devine Comandamentul Pompierilor Militari, însa la nivelul judeţului Bacău, organizarea rămâne neschimbată. La 1 ianuarie 1956, unitatea se numea „Grupul Regional de Pază Contra Incendiilor”. În conformitate cu Ordinul Ministerului Afacerilor Interne, la data de 1 octombrie 1968 ia fiinţă „Grupul de Pompieri Bacău”. La 26 octombrie 1996, prin Decretul nr. 455, într-un cadru festiv organizat în centrul municipiului, unităţii îi este înmânat Drapelul de Luptă – cel mai înalt simbol al onoarei militare, ocazie cu care primeşte titulatura de Grupul de Pompieri „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău – ca un modest omagiu şi pentru eternizarea memoriei eroului Constantin Ene. Din anul 1998, companiile de pompieri îşi schimbă denumirea în: Detaşamentul de pompieri Bacău, Detaşamentul de pompieri Oneşti, Secţia de pompieri Moineşti şi Garda de Intervenţie Podu Turcului,ca parte componentă a Detaşamentului Oneşti.
Apariţia Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău s-a înfiinţat la data de 15 decembrie 2004, prin unirea Grupului de Pompieri „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău cu Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţean Bacău. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în scopul managementului situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc din competenţă. Inspectoratul judeţean este destinat să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău face parte din forţele de protecţie ale sistemului de securitate şi apărare naţională şi din subsistemul local de management al situaţiilor de urgenţă. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău are ca zonă de competenţă aria judeţului Bacău. Din structura inspectoratului fac parte Detaşamentul de pompieri Bacău, Detaşamentul de pompieri Oneşti, Detaşamentul de Pompieri Moineşti, Garda de Intervenţie Podu Turcului şi Garda de Interventie Comăneşti. Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, după caz, acţiuni şi măsuri pentru avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiilor de urgenţă; punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării populaţiei din zona afectată. Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, inspectoratul judeţean colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţi ale armatei, serviciile voluntare şi private, serviciile descentralizate, filiale locale ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, mass-media, precum şi cu alte asociaţii, fundaţii şi organizaţii neguvernamentale care acţionează în domeniul specific. Personalul inspectoratului judeţean cu atribuţii de îndrumare şi constatare a respectării legii privind protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor, precum şi personalul de intervenţie, desemnat potrivit legii, este investit, pe timpul îndeplinirii serviciului, cu exerciţiul autorităţii publice. La nivelul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este constituit centrul operaţional care asigură secretariatul tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit competenţelor legale în unităţile administrativ-teritoriale, asigură cooperarea în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionarii situaţiilor de urgenţă. La data înfiinţării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, situaţiile operative la nivelul zonei de competenţă s-au diversificat. Acest fapt a făcut ca forţele şi mijloacele inspectoratului să nu îşi diminueze capacitatea de intervenţie, reuşind de fiecare dată să-şi îndeplinească sarcinile şi misiunile încredinţate.
