„Trăim pe o planetă aflată într-un echilibru fragil, pe care noi, oamenii, în dorinţa de a ne fi mai bine azi, suntem pe cale să-l alterăm”. Printre problemele globale cu care se confruntă omenirea în prezent şi care au reclamat adoptarea de reglementări se înscrie diminuarea stratului de ozon. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, a declarat ziua de 16 septembrie 1991, „ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA STRATULUI DE OZON”, luând în considerare ziua de 16 septembrie 1987 când s-a adoptat Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon. România a aderat la acest protocol în anul 1993, asumându-şi obligaţia de a se conforma prevederilor acestuia. În anul 2011 se sărbătoreşte a 20 – a aniversare sub deviza: „Înlocuirea treptată a halonilor: unica şansă (HCFC phase-out: a unique opportunity)”. Ozonul este de 2 tipuri: „ozonul bun” – care se formează în mod natural în stratul superior al atmosferei şi „ozonul dăunător” – care se formează în atmosfera joasă. Stratul de ozon aflat în stratul superior al atmosferei în poziţia sa naturală, reprezintă un protector biologic eficient, deoarece constituie un ECRAN împotriva radiaţiilor solare ultraviolete cu lungime de undă vătămătoare. Aproape de nivelul terestru, ozonul apare de la gazele poluante emanate de maşini, centrale electrice, combinate chimice, fiind principalul ingredient al smogului ce apare în marile oraşe. Poluarea cu ozon e o problemă mai ales în lunile de vară când există condiţiile naturale necesare formării ozonului troposferic. Cei care muncesc în aer liber, copiii care se joaca mult afară, cât şi cei cu o sensibilitate crescută, sunt grupurile de oameni cele mai afectate de acest tip de poluare. Prima mare gaură în stratul de ozon a fost depistată în 1979 deasupra Antarcticii, după care a urmat o scădere continuă a nivelului de ozon la scară globală. Substanţele şi produsele responsabile de distrugerea stratului de ozon sunt utilizate la fabricarea: spray-urilor, agregatelor frigorifice, extinctoarelor cu spumă chimică, solvenţilor spumelor poliuretanice. Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen, au impus statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal renunţarea treptată la utilizarea substanţelor care distrug stratul de ozon, impunându-se găsirea unor soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. Prin politica sa de mediu, România s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptând acte legislative în domeniu începând cu anul 1999.
În 24 de ani, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Dacă, în 1987, nu erau decât 24 de ţări semnatare ale protocolului, astăzi numărul lor se ridică la 191, (printre care şi România), în condiţiile în care ameninţările asupra mediului înconjurător depăşesc orice frontieră. Efortul comun al umanităţii pentru refacerea stratului de ozon este exemplul fascinant de acţiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii şi mediului. Pentru a celebra acestă zi, ARPM Bacău va desfăşura în perioada 15 – 16 septembrie, o campanie de informare în şcolile din municipiul Bacău. Vor fi prezentate şi diseminate materiale educative la temă (pliant, afiş, prezentare). „Să nu uităm că sănătatea noastră, viitorul Planetei depinde de noi, de gradul nostru de implicare direct sau indirect prin conduita pe care o avem faţă de problemele de mediu”, spune jrs. Paul Toderica, director executiv ARPM Bacau.