Bancherii se pregătesc pentru intrarea Greciei în faliment, iar speranţele lor atârnă de capacitatea Europei de a ridica urgent ziduri în jurul sistemului bancar, uficient de puternice pentru a preveni răspândirea crizei către alte ţări din zona euro.
Reprezentanţii marilor grupuri financiare, participanţi la o conferinţă în timpul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale,care s-au desfăşurat în weekend la Washington, au fost atât de pesimişti în ceea ce priveşte criza datoriilor de stat din zona euro, ncât au comparat riscurile de contagiune din pieţele financiare cu falimentul Lehman Brothers din 2008. „Expunerea financiară directă din sistemul bancar european este gestionabilă. Care este impactul indirect? Veţi avea un şoc pe partea de cerere. Realitatea este că ar trebui să ne aşteptăm cu toţii la un impact în privniţa Produsului Intern Brut dacă vom avea un şoc pe partea de cerere care va afecta mediul de afaceri”, a declarat la Washington directorul general al Citigroup, Vikram Pandit.Principalul motiv de îngrijorare al bancherilor este că, dacă Grecia va intra în default (incapacitate de plată) pe datoria de stat de 340 miliarde euro, situaţia va declanşa o vânzare generalizată de datorii din zona euro, cauzând o criză financiară mult mai largă.
„Perspectivele sunt foarte pesimiste. Pentru asta trebuie să ne pregătim (default-ul Greciei – n.r.). Nu cred că este cel mai probabil scenariu, dar trebuie să fim pregătiţi”, a arătat un alt bancher din cadrul unui grup financiar internaţional.
Preşedintele asociaţiei bancare germane BdB, Andreas Schmitz, a afirmat că o „insolvenţă izolată” a Greciei ar putea fi gestionată şi depăşită, chiar dacă băncile vor înregistra deprecieri ale activelor mai ridicate decât provizioanele de 21% din expunerea pe Grecia constituite în prezent.”Însă, dacă un val de falimente ar mătura Europa, situaţia arată diferit. Multe bănci vor fi în pericol, şi nu numai cele europene”, a declarat Schmitz pentru Reuters.
Liderii europeni şi FMI au convenit în luna iulie cel de-al doilea acord de finanţare externă destinat Greciei, valabil până în 2014. Una dintre principalele condiţii ale acordului a fost participarea în premieră a creditorilor privaţi la iniţiativă. Astfel, deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene au acceptat o pierdere de 21% din expunerea pe Grecia. Bancherii estimează că s-ar putea confrunta cu pierderi de 60-80% pe deţinerile de obligaţiuni greceşti în cazul intrării Greciei în default. Confruntate cu această perspectivă, băncile au arătat că sunt dispuse să renegocieze un acord mai favorabil Greciei faţă de pierderea de 21% deja acceptată pe expunere în cadrul acordului din iulie, pentru a reduce riscul falimentului de stat.
Pe de altă parte, FMI este mai îngrijorat de contagiunea globală.Tensiunile de pe pieţele financiare sunt în creştere, iar băncile europene găsesc tot mai dificil finanţare pe termen scurt. Costul tranzacţiilor credit default swap de pe piaţa interbancară din zona euro s-au dublat, la circa 3 puncte procentuale în medie, iar acţiunile băncilor europene s-au prăbuşit cu aproape 30% de la începutul lunii august. FMI estimează că aceste probleme au crescut expunerea băncilor europene cu 300 miliarde euro şi recomandă instituţiilor de credite să-şi consolideze rezervele de capital şi liderilor UE să fie pregătiţi cu măsuri extraordinare pentru a preveni contagiunea pe pieţele financiare.
