Europa pregăteşte o suplimentare a arsenalului Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară, fondul de salvare al zonei euro, în contextul temerilor privind răspunsul lent la criza datoriilor, care ameninţă recuperarea economiei mondiale, însă politicienii nu se pun de acord asupra măsurilor. Multe din opţiunile de a suplimenta fondul de 440 de miliarde de euro se confruntă cu probleme, de exemplu opoziţia unor ţări precum Germania, care se teme de o reeditare a politicilor economice dezastruoase din anii ’20. Între timp, oficialii zonei euro au încercat, luni, să minimalizeze informaţiile referitoare la apariţia unor noi planuri de înjumătăţire a datoriilor Greciei şi de recapitalizare a băncilor europene, afirmând că nu se discută o astfel de variantă.
Calcule aproximative sugerează că fondul de salvare, care se împrumută de pe pieţele financiare susţinut de garanţii din partea statelor zonei euro, ar putea face faţă unui pachet de salvare a Spaniei, dar nu ar avea destulă „muniţie” dacă ar avea nevoie de ajutor Italia. Fondul este deja angajat să asigure împrumuturi de urgenţă de 17,7 miliarde de euro Irlandei şi de 26 de miliarde de euro Portugaliei. În plus, acesta preia şi restul contribuţiei Europei la pachetul financiar iniţial pentru Grecia, care va avea nevoie probabil de încă 25 de miliarde de euro, respectiv urmează să contribuie cu două treimi dintr-un al doilea pachet, de 109 miliarde de euro, pentru statul elen. Împreună, actualele angajamenteale fondului însumează cel puţin 142 de miliarde de euro, astfel că rămân 298 de miliarde de euro. Un pachet financiar pentru Spania ar putea depăşi 290 de miliarde de euro, potrivit unor estimări, în timp ce nota de plată pentru Italia ar ajunge la aproape 490 miliarde de euro.
Unii experţi sugerează dublarea resurselor facilităţii europene. Alţii discută despre majorarea la „câteva mii de miliarde”. Dar calea de restabilire a încrederii, care va fi determinată de reacţia pieţelor aflate sub presiune, trece dincolo de matematica simplă, notează Reuters.Una din modalităţile de creştere a resurselor fondului, propusă de Centrul European pentru Studii privind Politicile Europene, cu sediul la Bruxelles, este transformarea într-o bancă. În această situaţie, fondul ar putea împrumuta bani ţărilor cu probleme şi ar putea apela la Banca Centrală Europeană (BCE) pentru refinanţarea unor astfel de împrumuturi, fără să se bazeze numai pe baza limitată de capital.
Băncile împrumută de circa zece ori valoarea capitalului, iar experţii care au analizat această posibilitate consideră că facilitatea europeană ar putea proceda la fel. Resursele de 440 miliarde de euro s-ar putea transfoema, astfel, în peste 4.000 de miliarde de euro. Realitatea nu este atât de simplă, notează Reuters. Fondul ar fi eligibil pentru finanţări de la BCE doar în măsura în care garanţiile sale, de exemplu obligaţiuni spaniole, ar fi acceptate. Dacă fondul ar cumpăra aceste obligaţiuni de la statul spaniol, ar fi aplicat un discount pentru a reflecta riscul de încetare de plăţi. Împreună cu o marjă de garanţie a BCE, ar reduce valoarea finanţărilor pe care facilitatea le-ar putea obţine de la bancă.
Cele mai mari, şi probabil insurmontabile, piedici sunt cele politice şi mai puţin cele tehnice, potrivit Reuters. În centrul acestora se află temerile exprimate recent de şeful Bundesbank, Jens Weidmann, că BCE s-ar putea să se fi întins deja prea mult. Băncile centrale ale zonei euro şi BCE au o bază combinată de capital de 82 de miliarde de euro. BCE a împrumutat deja 535 miliarde de euro către bănci şi a cumpărat obligaţiuni guvernamentale de 150 miliarde de euro pentru a susţine piaţa.
Până acum, Germania, cel mai mare contributor al zonei euro, şi BCE se opun ideii, sugerând că are puţine şanse să treacă de stadiul de proiect. La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schaeuble, a declarat că analizează alternative.Una dintre aceste alternative ar putea fi folosirea fondului de salvare pentru asigurarea investitorilor împotriva pierderilor. Facilitatea europeană ar emite instrumente financiare pentru noile obligaţiuni, care să acopere eventuale pierderi şi ar reduce astfel riscul pentru investitori. Un astfel de plan nu ar ajuta, însă, Grecia, a declarat Sony Kapoor, expert financiar care a susţinut această idee, dar ar proteja Italia şi Spania şi le-ar permite să acceseze pieţele financiare chiar dacă Grecia ar intra în încetare de plăţi.
„Ar putea lua forma oferirii de asigurare de către fondul european împotriva a, să zicem, primele 20% din orice pierderi pe aceste instrumente şi ar permite fondului să coboare costurile la care se împrumută Italia şi Spania în următorii trei ani sau chiar mai mult. Reducerea costurilor de împrumut pentru Italia şi Spania este un pas necesar înainte să fie analizată serios orice restructurare a datoriei Greciei”, a spus Kapoor, director operaţional la centrul de cercetare Re-Define. Faţă de actuala Facilitate Europeană de Stabilitate Financiară, Mecanismul European de Stabilitate va fi permanent şi va avea un capital de 80 de miliarde de euro, pus la dispoziţie de state la fel cum se procedează şi la BCE.
Lansarea mecanismului în iulie anul următor şi nu în iulie 2013, cum este planificat, ar putea reasigura investitorii, deoarece oferă un al doilea instrument pentru susţinerea pieţelor financiare, alături de BCE. În primul rând, însă, cancelarul german, Angela Merkel, şi alţi lideri trebuie să-şi convingă parlamentele naţionale să susţină angajamentul de a permite Facilităţii Europene pentru Stabilitate Fisnanciară să ofere împrumuturi ţărilor atacate pe pieţele financiare sau să cumpere obligaţiuni guvernamentale pentru a sprijini statele aflate în dificultate.