Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte cele mai importante televiziuni şi radiouri din România, a realizat un Cod deontologic în sprijinul staţiilor TV şi radio, ce trebuie să îşi publice pe paginile lor de internet astfel de coduri, la solicitarea CNA.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a adoptat, pe 14 aprilie, o decizie potrivit căreia posturile de televiziune şi radio trebuie să publice pe paginile lor de internet, până la 1 octombrie, propriile Coduri de conduită profesională, astfel încât Consiliul să poată să identifice maiuşor eventualele cazuri de ingerinţă în politica editorială.Astfel, Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) a publicat pe site-ul propriu Codul deontologic ARCA, care poate fi folosit de posturile TV şi radio pentru a respecta decizia CNA. „Codul a fost adoptat în 28 septembrie, prin decizia Consiliului Director al ARCA, şi a fost promovat ca propunere pentru activitatea membrilor asociaţiei, în sensul de a facilita adoptarea de coduri pentru fiecare staţie în parte, ca să răspundă deciziei CNA”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, George Chiriţă, directorului executiv al ARCA. El a precizat că fiecare membru ARCA poate să folosească acest Cod deontologic ca atare sau îl poate modifica. Potrivit lui Chiriţă, unii radiodifuzori au preluat deja pe site-urile lor Codul deontologic ARCA. Codul deontologic poate fi consultat pe site-ul www.audiovizual.ro. Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale este o asociaţie patronală non-guvernamentală şi non-profit, fondată în 1990, care reuneşte principalele societaţi de radio şi televiziune din România. ARCA numără 63 de companii membre, cu un total de 228 staţtii proprii (60 de staţii TV şi 168 de staţii radio), unele dintre acestea având acoperire naţională. ARCA reprezintă interesele companiilor membre în relaţie cu Parlamentul, Guvernul şi instituţiile reglementative din domeniul audiovizual – Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Consiliul Director al ARCA este format din: Anca Budinschi (director de televiziune PRO TV) – preşedinte ARCA, Florin Ciobică (director general SBS Broadcasting) – vicepreşedinte ARCA, Florin Bruşten (secretar general studiouri teritoriale -Societatea Română de Radiodifuziune), Sabin Cutaş, Mihai Moş (director general Naţional TV), Ioan Mazilescu (director Prima TV), Sorin Enache (director general Realitatea TV), Dragoş Marinescu (director B1 TV), Cătălin Băleanu (business & public affairs coordinator). Director executiv al ARCA este George Chiriţă, se arată pe site-ul asociaţiei.Codul deontologic ARCA se situează în contextul creat de cadrul reglementativ existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Convenţia europeană a drepturilor omului, jurisprudenţa CEDO. Aceste reglementări sunt asumate ca reguli de conduită editorială, atât în virtutea caracterului lor de obligaţie legală, cât şi cu convingerea că misiunea de interes public a radiodifuzorilor trebuie să se construiască în materia oferită de comunicarea audiovizuală realizată prin respectarea legii. Codul valorizează convingerea că obligaţia respectării legii şi a reglementărilor poate coexista fără a intra în contradicţie cu nevoia pe care o au radiodifuzorii, producătorii, editorii şi redactorii de a utiliza valorile care emerg din experienţă, bun simţ, repere editoriale şi etice, atunci când se confruntă cu provocări editoriale sau când desfăşoară rutina activitaţii editoriale obişnuite. Încrederea publicului este o altă valoare păstrată ca reper şi ea poate fi câştigată numai prin imparţialitate şi onestitate şi prin garanţia că se evită în orice momentinducerea în eroare a publicului sau manipularea lui. Codul deontologic ARCA vorbeşte pe larg despre standardele editoriale pe care trebuie să le aibă posturile de televiziune şi radio, promovarea înţelegerii corecte a legislaţiei de către radiodifuzori, dar şi despre informarea corectă, judecăţile de valoare/ opiniile, independenţă şi imparţialitate, responsabilitatea editorială, interesul public şi protecţia drepturilor persoanei, reprezentarea violenţei, prezumpţia de creativitate etc. Acest cod fost redactat având ca referinţe, între altele, următoarele documente: Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă, Statutul jurnalistului/ COM, Statutul ziaristului din Societatea Română de Televiziune, Codes of Journalistic Principles / Europe, The Editorial Guidelines BBC, CAB Code Regarding Violence in Television Programming, Editors’ Code of Practice – United Kingdom, OFCOM Code on Fairness and Privacy, Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998, Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters – The National Association of Broadcasters – SUA etc. ARCA a elaborat Codul deontologic în sprijinul posturilor TV şi radio, după ce în 14 aprilie CNA a adoptat cu unanimitate de voturi o decizie privind publicarea codurilor de conduită profesională ale radiodifuzorilor. „Am adoptat o decizie prin care încercăm să determinăm posturile ca, până la 1 octombrie, să publice Codurile de conduită profesională, aşa cum sunt ele prevăzute de articolul 6, punctul 5 din Legea audiovizualului. Asta presupune un set de valori la care postul aderă, de reguli de conduită deontologică şi, în acelaşi timp, un set de reguli de funcţionare ale postului respectiv, în aşa fel încât în perspectivă să putem să apreciem mai bine eventuale cazuri de ingerinţă în politica editorială. În momentul în care se ştiu exact care sunt palierele de decizie editorială, sigur că o să ne fie şi nouă mai uşor să aplicăm articolul 6 din Lege, mai ales dacă el va ajunge să fie conexat cu prevederile privind sancţiunile, lucru care deocamdată nu este realizat”, a declarat atunci Răsvan Popescu, preşedintele CNA, după votul Consiliului.În mod concret, articolul 6 din Legea audiovizualului prevede că „(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege. (3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. (4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România. (5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare”. Decizia adoptată de CNA prevede şi faptul că radiodifuzorii au obligaţia de a afişa permanent pe pagina principală a propriului site de internet, la loc uşor vizibil, „informaţiile, detaliate, clare şi actualizate” precizate la articolul 48 al Legii audiovizualului, dar şi adresa poştală şi a site-ului la care poate fi contactat CNA şi un link direct către pagina de internet al CNA. În mod concret, articolul 48 din Legea audiovizualului prevede că „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura accesul simplu, direct şi permanent al publicului la cel puţin următoarele categorii de informaţii: a) denumirea, statutul juridic şi sediul social; b) numele reprezentantului legal şi structura acţionariatului până la nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală; c) numele persoanelor responsabile de conducerea societăţii comerciale şi ale celor care îşi asumă, în principal, responsabilitatea editorială; d) coordonatele furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa de poştă electronică sau a site-ului internet la care acesta poate fi contactat rapid, direct şi efectiv; e) lista publicaţiilor editate de persoana juridică respectivă şi lista celorlalte servicii de programe pe care le asigură; g) organismele de reglementare sau de supraveghere competente”.
