De peste 20 de ani ne dorim să trăim bine. Să prosperăm şi să nu mai ducem grija zilei de mâine. Doar că pe măsură ce trece timpul ne adâncim din ce în ce mai mult în sărăcie. Şi nu doar una materială. Cel mai recent studiu publicat arată că riscul de sărăcie urcă în România la 46%, fiind cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană. Alte studii arată că trei sferturi dintre românii din mediul rural trăiesc în condiţii precare şi că unul din zece copii se culcă flămând.
Situaţia este una sumbră, asta însemnând că aproape jumătate din populaţia ţării este la limita sărăciei şi că oricât de mult ne-am străduit să ne depăşim situaţia economică, totuşi nu am reuşit.Mirajul libertăţii de după 1989 şi al prosperităţii pe care speram să îl aducă aderarea la Uniunea Europeană s-au năruit pentru o bună parte dintre români. Libertatea de mişcare oferită de deschiderea pieţei muncii a adus pentru o parte dintre români şansa de a câştiga mai bine în ţările în care au plecat, însă pentru România acest lucru a devenit o problemă. Pentru că plecarea românilor la muncă în străinătate a însemnat pentru statul român privarea de forţă de muncă, impozite mai puţine plătite la bugetul de stat şi contribuţii mai puţine la bugetele de sănătate, de şomaj sau de pensii.Un studiu prezentat recent de Blocul Naţional Sindical (BNS) intitulat „România în contextul Agendei UE 2020” indică faptul că riscul de sărăcie sau excluziune socială urcă în România la 46%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din populaţia ţării este săracă.Creditele „doar cu buletinul” şi avalanşa de cumpărături făcute în rate de acum câţiva ani nu au crescut nivelul de trai, ci au îndatorat şi mai mult populaţia, în condiţiile în care veniturile au rămas aceleaşi.Potrivit studiului, aproape 9 milioane de români se află în situaţii de risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă 41% din populaţie dacă ne raportăm la populaţia totală din 2002 sau chiar de 46% dacă ne raportăm la o populaţie de circa 19 milioane de persoane, cât indică cu aproximaţie datele ultimului recensământ. Cu o cotă de 41%, România se situează acum pe locul 2 în Europa în ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială (după Bulgaria, cu 42%), însă va ocupa locul 1 odată ce vor fi făcute publice rezultatele oficiale ale recensământului populaţiei.Studiul indică cifre, însă în spatele lor sunt oameni care abia îşi duc viaţa de azi pe mâine şi cu greu reuşesc să asigure măcar hrana lor şi a copiilor lor.În ceea ce priveşte cauzele sărăciei din România, analistul economic Radu Soviani, coordonator al studiului realizat de BNS, este de părere că putem vorbi despre un mix de cauze.”Putem vorbi despre politici economice inadecvate preponderent şi într-o mică măsură de lipsa de interes a celor aflaţi în cauză. Migraţia este un alt aspect, prin plecarea forţei de muncă active şi rămânerea în ţară în zonele rurale a celor în vârstă şi a copiilor celor plecaţi. Avantajul pe termen scurt sunt banii trimişi de muncitorii români din străinătate, însă acest avantaj nu justifică dezavantajele pe termen lung”, explică Radu Soviani.Studiul mai arată că rata de ocupare a populaţiei care are între 20 şi 64 de ani a scăzut la 62,8% anul trecut, faţă de 64,4% în 2007.În ceea ce priveşte soluţiile, Radu Soviani este de părere că scăparea poate veni în principal doar prin crearea de noi locuri de muncă.”În perioada boom-ului economic, investiţiile străine au stat la baza creării locurilor de muncă. Banilor proveniţi din investiţii li s-au adăugat cei trimişi de muncitorii români din străinătate. În criză, ambele surse au secat, punând presiune serioasă pe consumul şi aşa aflat în scădere. În măsura în care aceste fluxuri nu vor fi compensate de fondurile europene, în condiţiile prelungirii crizei, şansele pentru crearea de locuri de muncă sigure şi bine plătite sunt extrem de reduse”, a adăugat Radu Soviani.
Trei sferturi dintre românii de la ţară trăiesc în condiţii precare
Situaţia este şi mai dificilă în mediul rural. Cei mai mulţi dintre locuitorii acestuia nu au un salariu şi depind doar de ceea ce produc.Un alt studiu, realizat de Institutul de Economie Socială şi de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii al Academiei Române arată că trei sferturi din populaţia mediului rural trăieşte în condiţii precare, iar 37%, ceea ce înseamnă peste un milion de oameni, sunt lucrători familiali neremuneraţi.Persoanele care trăiesc în mediul rural, spun realizatorii studiului, depind în mare măsură de agricultură, activitate care însă nu le poate asigura un trai decent, date fiind productivitatea redusă şi accesul limitat la pieţe al agricultorilor români.”Singura salvare pentru cei care lucrează în agricultură sunt politici şi programe care să ajute asociaţiile agricultorilor să se consolideze şi să se capitalizeze corespunzător. Aceasta ar fi şi singura soluţie pentru creşterea productivităţii şi pentru ca agricultura să se transforme într-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului”, a declarat pentru Mediafax preşedintele Federaţiei Agrostar, Niculae Ştefan.
Zece la suta din copiii din mediul rural se culcă uneori flămânzi
Cel mai grav însă este faptul că foarte mulţi copii au de suferit. Un studiu realizat de Fundaţia World Vision România arată că 10% din copiii din mediul rural spun că uneori se culcă flămânzi, iar un sfert declară că sunt obosiţi din cauza faptului că au fost nevoiţi să muncească în gospodărie.Studiul „Bunăstarea copilului din mediul rural” arată că problemele care ţin de structura demografică şi de gradul de pregătire sunt serioase şi riscă să limiteze potenţialul de dezvoltare şi pe viitor.De asemenea, se arată că aproximativ 12% dintre gospodăriile din mediul rural nu au nici o sursă de venit în afara alocaţiilor pentru copii, ceea ce face ca pentru un număr ridicat de copii, familiile să facă eforturi majore în acoperirea unor nevoi de bază.În ciuda dificultăţilor, aproape toţi copiii cuprinşi în studiu apreciază pozitiv eforturile făcute de familie pentru acoperirea nevoilor de bază, afirmând că se simt sprijiniţi şi că au încredere în membrii familiei.
Sute de mii de oameni ajutaţi de Biserică
Sensibilă la problemele semenilor, Biserica şi-a întins întotdeauna braţele şi i-a ajutat pe cei lipsiţi de posibilităţi materiale. Patriarhia Română, prin eparhiile, protopopiatele şi parohiile componente, oferă în mod constant ajutor persoanelor defavorizate, însă posibilităţile fiind limitate, şi numărul celor ajutaţi este limitat. În plus, sunt ajutaţi în special bătrânii şi copiii, precum şi persoanele cu handicap, milostenia nerezolvând problema sărăciei.În decursul anului 2011, în Patriarhia Română, activitatea social-filantropică s-a desfăşurat prin intermediul a 706 instituţii şi servicii sociale. Activitatea social-filantropică s-a desfăşurat prin intermediul a 171 cantine sociale şi brutării, 58 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 80 centre de zi pentru copii, 11 centre educaţionale, 46 centre de zi pentru vârstnici şi 22 de servicii de îngrijire vârstnici, 40 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 39 grădiniţe sociale, afterschool şi şcoli speciale, 22 locuinţe protejate, 130 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 6 instituţii de învăţământ pentru adulţi, 33 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane) şi 13 campusuri de tabără.În cuprinsul eparhiilor se află în derulare 767 proiecte şi programe sociale, din care: 22 cu finanţare externă, 24 cu finanţare publică, 561 finanţate din fonduri proprii şi 160 cu finanţare mixtă.Au fost acordate aproximativ 895.350 de servicii sociale copiilor din aşezămintele sociale ale Bisericii, ale statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări, persoanelor cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA. De asemenea, au fost ajutate persoanele vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate, victime ale traficului de persoane, şomeri, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale.Pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi pentru sprijinirea sinistraţilor, numai în anul 2011, la nivelul Patriarhiei Române s-au cheltuit aproximativ 54.322.124 lei.
