Cine ne sunt antrenorii si ce lectii predau ei copiilor nostri?

Marti dupa-amiaza, pe fostul „Proletarul”, un meci de fotbal intre doua echipe de copii. Aflu ca una apartine de SC Bacau, cealalta de CSM Moinesti. Cica joaca pentru Cupa „Hagi-Danone”. Timp foarte frumos, terenul, o toloaca. Disputa inversunata, intre doua echipe de copii care par cuprinsi de febra jocului. Atmosfera era placuta, parinti in „tribune”, doar doi pe teren, din care unul extrem de recalcitrant, din partea oaspetilor. Il flancau pe antrenorul CSM Moinesti, un fost fotbalist modest, parca juca mijlocas pe vremuri la Petrolul Moinesti, Toma. Ei bine, scanteia s-a aprins de aici. Unul din cei doi parinti, recalcitrantul,  injura de mama focului pe toata lumea, arbitru, jucatori si antrenori. Numai pe cel al gazdelor. Arbitrul care a condus aceasta partida l-a trimis in tribune, insa reclacitrantul revenea de fiecare data si mai nervos. Nu intelegeam de ce, pentru ca nu erau probleme de arbitraj, „centralul” fiind si el incepator in ale arbitrajului, precum cei pe care ii „fluiera”,  in ale fotbalului. Scorul era egal, gazdele dominau, dar nu marcau. La un  moment dat, arbitrul fluiera un fault in careul oaspetilor, parand a i ndica lovitura de osanda pentru gazde. Si a inceput circul, pornit tot de la acel parinte, secondat insa cu brio de fostul mijlocas moinestean, acum, pe post de crescator de talente pentru echipa la care jucase. Acesta a scos copiii de pe teren, arbitrul i-a spus ca daca nu revine in trei minute fluiera sfarsitul jocului, „antrenorul” moinestean duce telefonul la ureche si incepe sa vorbeasca. Mai erau doar cateva secunde cand, probabil speriat de efectul pe care ar putea sa-l aiba asupra viitoarei sale cariere, arbitrul mai incearca o data si-i spune antrenoruilui moinestean ca, de fapt, el indicase „indirecta” pentru…oasapeti! Lovitura de teatru, moinesteanul isi cheama jucatorii inapoi, arbitrul se suceste si jocul se reia. Se termina egal, nicio suparare, asa e in fotbal. Desi erau amarati pentru egalul obtinut, copiii bacauani, la indemnul antrenorului lor, s-au dus sa dea mana cu adversarii, pentru ca doar pe teren au fost adversari, in afara ar fi trebuti sa fie prieteni. Numai ca, dupa terminarea partidei, copiii de la Moinesti au aratat cam ce invata de la cel care le preda fotbalul, pe langa lectia primita deja, aceea cu retragerea de pe teren. Au inceput sa injure si sa foloseasca celebrele expresii fotbalistice „m…e domn’ arbitru” si altele de acest gen. Cati ani au acesti copii?  In jur de zece! Cine le sunt antrenorii si ce-i invata? S-a vazut. In loc sa se preocupe de cum lovesc,  mingea, „antrenorul” moinestean le-a predat marti dupa amiaza, in direct, lectiile „cum sa protestezi la deciziile arbitrului” si „cum sa te retragi de pe teren daca esti nemultumit de arbitraj”! Sper ca arbitrul incepator, care a demonstrat ca ii cam tremura…echipamentul pana si la un meci de copii, sa nu fi patit acelasi lucru si la cabine, cu pixul, care sa-i fi tremurat si sa nu fi notat incidentul in foaie. Pentru ca, normal ar fi ca, dupa „lectiile” predate de cel care spune ca este antrenor al copiilor de la SC Moinesti, sa primeasca si el una de la AJF Bacau. Sau macar sa stea de vorba mai des cu Giani Florian, moinestean si el, exemplu de comportament in relatiile cu arbitrii si jucatorii. Ar avea ce invata! Altfel, mi-i ca ia bani de pomana de la SCM Moinesti.