Nu vreau o Românie ca afară. Vreau o constituţie, o legislaţie, şi o justiţie ca afară. România este unică pe glob. Are de toate şi munţi şi văi, câmpii şi ape, iar de vecini cu râuri se desparte. Pământul ei dă roade aurii şi din adâncuri şi la suprafaţă. Mulţi au vrut acest pământ şi nu au încetat să şi-l dorească. De ce să vreau o Românie ca afară, când pentru milioane de români plecaţi peste mări şi oceane acest pământ le este sfânt. Ei ştiu mai bine ce i-au determinat să plece. Fiecare înţelege să-şi facă viaţa cum crede mai bine, dar acest lucru nu-l înstrăinează de acest pământ. Ori fi şi acolo frumuseţi făcute de oameni. Şi ca să le facă au trebuit să dărâme munţi şi văi, să-şi aducă ape, să-şi facă câmpii roditoare pe nisipuri mişcătore. Ori noi avem aceste minuni lăsate de la Dumnezeu. Şi marea şi muntele şi o deltă unicat. Noi nu avem o legislaţie ca afară şi oameni s-o respecte. Când România va avea o asemenea legislaţie şi o justiţie capabilă să o apere, românii de afară se vor cere înăuntru. Totul va fi mai bun , mai corect, mai frumos ca afară. Banii vor veni, investiţiile vor porni, totul se va răsuci. Un mare filozof grec Aristotel spunea că “Legea este ordine. O lege bună dă o ordine bună” iar prolificul scriitor roman Cicero adaugă “Mai multe legi, mai puţină dreptate”. La noi e vremea pentru aşa ceva. Să avem legi care să ne sancţioneze şi pentru faptul că nu am tras apa la WC. Cine să facă această legislaţie ca afară? Politicienii care se duc în Parlamentul ţării pentru a scoate legi să aducă arborii în patrimoniu national sub a căror coroană s-au născut iubiri? Ori cei care adoptă legi pentru a scoate din patrimoniul naţional ce a mai rămas. Asemenea parlamentari nu pot da o legislaţie ca afară. Şi totul depinde de legislativ, care mai ieri era o masă de manevră în mâna unui individ, sau a unui grup de interese. Unde sunt dezbaterile de altă dată din parlament, unde sunt argumentele pro şi contra care pot deschide calea spre bunăstare, spre normalitate. Eliminând dezbaterea faci loc dictaturii. Cine a dorit această stare de lucru aici, neîntâlnită în occident. De ce este acceptată această stare de lucru la noi, tocmai de occident? Nu vreau o Românie ca afară, vreau dezbateri şi reguli ca afară. Nu vreau să mi se impună din afară, reguli, punctaje ori praguri. Vreau alegeri libere şi nominalizări în funcţii fără dedicaţii. Totul depinde de noi. Avem un vot şi nu trebuie dat oricum. Din păcate, datorită sărăciei în care am fost aduşi de guvernanţii anteriori, mai mult de 50% din alegătorii români nu coştientizează că de ei depind schimbările pe care şi le doresc. Acceptă uşor punga cu rasoale şi găleata fără culoare cu lături a impostorilor din politica românească. Iată de ce nu vin schimbările esenţiale în legislaţia românească, cu o constituţie ca afară şi un aparat de justiţie capabil să o apere. Dacă vom putea rezolva această problemă, nu vom mai avea un preşedinte spart în gură, când spune ceva înjură. Un prim ministru care a făcut boc în cap de la trei metri. Un ministru la interne cu diplome luate în externat. Miniştri cărora le crapă fusta iar altora ochii-n cap. Nu vom mai avea sefi la FISC care nu ştiu să calculeze TVA-ul la factură şi nici alţii ca Vindeanu să ne ia din economii. Cu o legislaţie ca afară ăştia şi toţi hoţii din prejma lor ar umple puşcăriile. Cu o justiţie ca afară marca elveţiană, care functionează precum ceasul, ocnele noastre vor trebui să fie deschise. Nu e târziu nici acum. Toţi trebuie să înţeleagă că afară este soare oriunde s-ar afla şi poate beneficia de el atâta timp cât mă respectă şi pe mine pentru că soarele este şi al meu. Vrem afară, cu o Românie sub soare. Col.(r) Constantin Nour
