Prostituţie, cămătărie, trafic de carne vie, taxă de protecţie, droguri – cam asta este trecut în „CV-ul” oricărui interlop care se respectă. Iar România nu duce lipsă de astfel de persoane care sfidează legea şi terorizează cetăţenii acestei ţări.
Vinerea trecută, pe 11 ianuarie, am fost martorii unei „reglări de conturi” între interlopi, care din fericire s-a terminat cu bine. Însă de cele mai multe ori poliţia priveşte neputincioasă sau nu se amestecă în războiul care se duce cu furci, topoare, săbii şi pistoale între membrii clanurilor rivale.
Pentru a vă arăta cât de periculoase şi cât de răspândite pe întreg teritoriul ţării sunt aceste clanuri, am realizat o HARTĂ A CLANURILOR INTERLOPE din România. Astfel că în cele mai importante zone ale ţării îşi fac veacul oameni care ar trebui să înfunde puşcăria, dar care sfidează puterea legii:
ÎN BUCUREŞTI:
Fane Spoitoru, supranumit şi prinţul decăzut al interlopilor bucureşteni – a intrat în „manualul” de istorie al interlopilor, chiar înainte de Revoluţie petrecând 12 ani după gratii. Acum pretinde că s-a curăţit şi s-a lăsat de afacerile necurate.
Nuţu Cămătaru – arestarea acestuia a fost considerată o victorie pentru justiţia din România, iar eliberarea lui a fost făcută parcă după un scenariu hollywoodian. La ieşirea din închisoare l-a aşteptat un armăsar negru, iar mai multe femei au eliberat în cinstea lui porumbei albi, un semn al păcii.
Fane Căpăţână este un alt „client” vechi de care este interesată Poliţia Română. Acesta a făcut afaceri cu valută, iar după aceea s-a reprofilat cu furturl de tiruri. Adepţii lui ameninţau şoferii de tiruri, îi scoteau din cabină, apoi fugeau cu tot tirul plin cu marfă. Pentru că dorea să le arate angajaţilor cum este munca „efectivă”, Fane Căpăţână a fost prins la „locul faptei”, iar acum coace de la răcoare planuri pentru viitor.
Clanul Ştoacă a preluat „afacerile” fraţilor Cămătaru pe vremea când aceştia numărau barele de la închisoare şi şi-au afirmat supremaţia în Sectorul 5 al Capitalei. În CV-ul lor poate fi menţionat traficul cu heroină, proxenetismul şi cămătăria.
Clanul Gemenilor – ei au devenit „vedete” mioritice după ce le-a făcut cu ochiul limuzina europarlamentarului-deputat Gigi Becali. Aceştia s-au specializat în furturi de maşini, furturi din locuinţe.
Clanul Luptătorilor vrea să îşi asigure supremaţia în Drumul Taberei, Militari şi Crângaşi. Aşadar nu prin vorbă bună cer taxă de protecţie oamenilor, pun taxe aberante pe locurile de veci şi se ocupă cu recuperările. Eugen Preda (numele luptătorului este implicat şi în furtul de arme de la Ciorogârla) este bătăuşul principal, un fel de „antrenor” al Luptătorilor.
Clanul Duduienilor se bucură de linişte în zona Pantelimon. Astfel că la fiecare colţ de stradă „vânzătorii de fetiţe” au clienţii lor fideli care apelează cu încredere la serviciile Clanului. Aceştia au fost luaţi în vizor de Poliţie pentru proxenetism şi trafic de droguri.
TÂRGOVIŞTE:
În Târgovişte, loc cu o puternică încărcătură istorică, întâlnim „specia” Ghenosu. Clanul este condus de Florin Pârjol şi are foarte mulţi adepţi care îl urmează cu ochii închişi şi-i ascultă orbeşte ordinele.
CĂLĂRAŞI:
Pe străzile din Călăraşi îşi fac veacul urmaşi ai cunoscutului interlop de talie mondială – Z. Daniel. În rest, oraşul este „vizitat” şi de membri ai grupării Ţaganu care fură din locuinţe şi vandalizează casele oamenilor.
SLOBOZIA:
Cu un nume pe care îl asociem mai degrabă unei femei de la ţară, în Slobozia Clanul Frusin se zbate să supună lumea. Aceştia, cu toate că au ajuns în faţa legii de mai multe ori, s-au bucurat de indulgenţa judecătorilor, iar pedepsele lor au fost simţitor micşorate.
PITEŞTI:
Pentru supremaţia primului oraş din România legat de Capitală cu o autostradă se bat şase clanuri, după cum scrie „în carte”: Clanul Titoaşcă, Clanul Cârciumaru, Clanul Căldăraru, Clanul Baradiu, Clanul Cocoroadă şi, atenţie mareeeee: Clanul Versace.
SLATINA:
Aici întâlnim un nume cu rezonanţă prezidenţială. Unul singur este Bercea Mondialu‘, iar acum îşi contemplă palatele, care vor fi dărâmate, de la geamul lui cât palma din celula penitenciarului.
RÂMNICU VÂLCEA:
Două clanuri vor să facă legea în oraş: Clanul Stoica şi Clanul Piele.
TÂRGU JIU:
În oraşul Coloanei Infinitului se aşează la „masa tăcerii” Clanul Călina. Membrii acestuia sunt implicaţi în traficul internaţional de persoane.
BOTOŞANI:
În acest loc Clanul Clămparu taie şi spânzură. Şeful lor, Ion Clămparu îşi are reşedinţa la Madrid, într-o luxoasă şi exclusivistă celulă de închisoare. Dar să nu vă faceţi iluzii: omul are afacerea în sânge şi îşi conduce clanul chiar şi din spatele gratiilor.
IAŞI:
În „dulcele târg al Ieşilor” fraţii Corduneanu au dat luptele pe traficul de droguri şi stupefiante, iar afacerea s-a încheiat ca un duş rece pentru mai mulţi membri ai clanului, care acum se apleacă după săpun în închisoare.
NEAMŢ:
E imposibil să nu vă sună cunoscut numele de Mararu. Nu mai târziu de vinerea trecută am asistat la o răzbunare între clanuri, care se putea sfârşi rău pentru zeci de oameni nevinovaţi. Bogdan Mararu, singurul rămas în viaţă, după ce fratele său a fost împuşcat în timp ce lua masa cu soţia lui într-un restaurant, s-a reprofilat pe afaceri mai serioase cu iz imobiliar.
BACĂU:
Un nume din lumea showbizz-ului a fost asociat cu numele unui periculos proxenet din Bacău. Monica Gabor cu Ovidiu Hasann.
GIURGIU:
Aici politica şi lumea interlopilor face casă bună. Mai ales la cumetrii şi petreceri, când maneliştii se bucură când vreun senator sau deputat vine la petrecerile organizate de BUTOANEEEE.
BRĂILA:
Pe cât de amuzant este numele, pe atât de fioroase sunt tacticile pe care Clanul lui Crăcănatu’ le pun în practică pentru a-şi asigura supremaţia în oraş.
LITORAL:
Nuredin Beinur se bucură de peisajul exotic de pe litoral pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul estival, iar faptul că este finul lui Nicu Gheară îi oferă un scut puternic de protecţie.
SIBIU:
Cu siguranţă admirator înrăit al Muzeului Bruckental, şeful Clanului Răcean s-a apucat de afaceri cu aur. Pe lângă acest „hobby” membrii clanului făceau afaceri cu utilaje industriale, pe care le treceau pe numele oamenilor străzii, apoi le vindeau în străinătate.
CRAIOVA:
Nu-i uitarăm pe olteni, numai că i-am lăsat mai la urmă pentru că aici este un adevărat război. Clanul lui Gigiok, Gruparea lui Enriko sau Clanul lui Pară se luptă de fiecare dată când au ocazia pentru supremaţie.
Iar când vreunul din ai lor este rănit şi dus la spital, în faţa instituţiei sanitare, membrii clanului mai au puţin şi vin cu corturile, jelesc şi fac de mâncare pentru a-i duce merinde proaspete celui rănit.
ARAD:
La graniţa ţării, Uţu Rohozneanu a cucerit oraşul, iar denumirile sale istorice precum Stefan cel Mare sau Vlad Ţepeş i-au adus teama şi spaima veşnică printre supuşi.
TIMIŞOARA:
Clanurile ţigăneşti Cârpaci, Stancu şi Covaci au pus mâna pe cele mai valoroase clădiri istorice din oraş şi cer sume exorbitante spitalelor sau instituţiilor publice care au sediu în acele locuri.
