Bacauanul Codruţ Olaru, propus pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionează în proiectul său managerial printre priorităţile imediate acordarea iniţiativei legislative pentru Ministerul Public.
„Această prioritate trebuie realizată de îndată, în contextul în care Ministerul Public este chemat să pună în practică dispoziţiile penale şi civile ale forului legislativ, dar nu are posibilitatea iniţierii directe a unor proiecte de legi, în condiţiile în care, în mod frecvent, constatările practice impun fie amendarea unor legi, fie adoptarea altora noi. Alternativele actuale oferite Ministerului Public, fie de a formula puncte de vedere pe marginea unor proiecte de legi iniţiate de alte instituţii sau lansate în dezbatere publică, fie exercitarea unei astfel de iniţiative prin intermediul altor instituţii cărora această prerogativă le este recunoscută (în principal, Ministerul Afacerilor Interne) nu mai pot continua”, arată Olaru în proiectul managerial. În opinia sa, o altă prioritate imediată ce trebuie asumată de Ministerul Public este îndeplinirea condiţionalităţilor ce revin MP prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în principal, pentru continuarea şi consolidarea activităţii de combatere corupţiei. „Activitatea de combatere a corupţiei, în principal, a corupţiei din sfera funcţiilor de autoritate publică, trebuie să constituie o prioritate declarată a oricărei echipe manageriale, iar suportul ce trebuie acordat direcţiei specializate cu atribuţii în materie trebuie să fie total şi necondiţionat. În aceeaşi notă, trebuie menţinut dinamismul şi rezultatele bune existente în materia combaterii criminalităţii organizate şi a terorismului, chiar dacă, pe acest segment, nu există disfuncţionalităţi punctuale constatate de evaluările Comisiei Europene”, susţine Codruţ Olaru în proiectul său. De asemenea, el evidenţiază ca prioritate consolidarea instituţională a DIICOT şi DNA, „în condiţiile în care aceste unităţi au fost şi sunt vectorul de imagine al Ministerului Public”, precum şi dinamizarea activităţii parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a celor de pe lângă tribunale, prin reanalizarea statelor de funcţii şi a cazuisticii concrete, creşterea calităţii actului de justiţie înfăptuit de către magistraţii procurori şi a gradului de complexitate a cauzelor soluţionate. Procurorul arată că din datele statistice ale Ministerului Public corespunzătoare anului 2012 a rezultat faptul că numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a fost de 975, ceea ce, raportat la cei 59.739 inculpaţi trimişi în judecată în aceeaşi perioadă de referinţă, reprezintă 1,63%. „Deşi procentul înregistrat este unul bun, calitatea muncii trebuie să crească, concomitent şi cu amplificarea activităţii de soluţionare a unor cauze cu adevărat complexe. Din această ultimă perspectivă, analiza statistică arată faptul că marea majoritate a cauzelor finalizate în anul 2012 prin rechizitoriu a fost de o importanţă cazuală medie, un indiciu important în acest sens fiind reprezentat şi de media de 1,41 inculpaţi”, susţine procurorul. De asemenea, Olaru afirmă în proiectul managerial că alte priorităţi sunt dinamizarea activităţii de combatere a criminalităţii economico-financiare, în perspectiva modificărilor competenţelor materiale ale DIICOT şi DNA, unităţi care, la această dată, au instrumentat cea mai mare parte a cauzelor complexe de acest gen, precum şi încheierea şi valorificarea unor parteneriate zonale cu autorităţi naţionale din alte state, dat fiind faptul că, din ce în ce mai mult, cauzele actuale au dobândit un caracter transfrontalier, dar şi instituirea unei normalităţi funcţionale a Ministerului Public prin raportare la personalul propriu, în relaţia cu alte autorităţi şi cu societatea civilă. „Din acest punct de vedere se impune promovarea unei politici de presă echidistante şi echilibrate, în raport cu toate publicaţiile şi trusturile media, prin realizarea unor apariţii publice fundamentate şi doar în raport cu cauzele de interes major. Imaginea publică a Ministerului Public trebuie construită şi consolidată pe baza unor exemple şi situaţii practice, cu invocarea unor cauze cu adevărat reprezentative, respectând pe de o parte dispoziţiile în vigoare în această materie, în principal ghidul emis de Consiliul Superior al Magistraturii în relaţia cu presa, iar pe de altă parte cu asigurarea autonomiei instituţionale a celor două direcţii specializate – DIICOT şi DNA – care îşi desfăşoară la un nivel calitativ deosebit activitatea de relaţionare cu mass-media”, subliniază Codruţ Olaru. În opinia sa, „mesajul care trebuie transmis şi dovedit societăţii româneşti este acela că procurorul nu este un adversar al societăţii, ci dimpotrivă, că este un factor de echilibru, iar acţiunile sale, care de multe ori pot genera un disconfort individual pentru cei cercetaţi, sunt necesare şi eficiente”. „În mod obligatoriu, în toate cazurile, activităţile de mediatizare trebuie realizate cu protejarea demnităţii umane a celor cercetaţi”, subliniază procurorul. El consideră că pentru realizarea unor astfel de obiective conducerea Ministerului Public trebuie să solicite partenerilor instituţionali şi să realizeze toate demersurile legale posibile pentru recunoaşterea următoarelor garanţii instituţionale: consolidarea statutului de magistrat, coerenţă şi stabilitate legislativă, alocări bugetare realiste şi efective, alocarea directă către Ministerul Public de fonduri rezultate din instituirea măsurilor asigurătorii.
