Bolile de inimă, principala cauză de deces în lume. Principalii factori care duc la apariţia afecţiunilor cardiace

Bolile de inimă omoară în fiecare an mai multe persoane decât o fac toate celelelate afecţiuni la un loc. Specialiştii din domeniul sanitar avertizează că morbiditatea şi mortalitatea asociată bolilor de inimă fac din acestea o problemă de sănătate publică, fie că e vorba infarctul miocardic, ateroscleroza, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială sau insuficienţa cardiacă.
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual se înregistrează 17 milioane de decese provocate de afecţiunile cardiovasculare. Specialiştii OMS estimează că în următorii zece ani numărul deceselor va ajunge la 25 de milioane pe an.
Principalii factori care predispun la apariţia bolilor de inimă:
● Fumatul dublează mortalitatea şi incidenţa bolilor cardiace, afirmă medicii cardiaci. Potrivit specialiştilor, cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât mai mare este riscul apariţiei bolilor de inimă. Fumatul afectează sănătatea inimii în mai multe moduri, printre care se numără faptul că acest viciu are acţiune nocivă directă prin intermediul substanţelor toxice conţinute, prin faptul că acest obicei consumă oxigenul din ţesuturi, creşte nevoia de oxigen a celulelor, intensifică circulaţia şi măreşte indirect activitatea şi efortul inimii. Renunţarea la acest viciu îmbunătăţeşte funcţia cardiacă. Astfel, la un an de la renunţarea la fumat riscul apariţiei bolilor cardiace scade cu 50 de procente.
● Colesterolul este strâns legat de ateroscleroză şi bolile cardiace. „O creştere cu 1 miligram pe decilitru a nivelului de LDL (nr. colesterol) în sânge duce la o mărire cu 1% a riscului de boli cardiovasculare”, precizează dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist, autoarea cărţii „Sănătatea are gust”. Printre factorii care duc la creşterea colesterolului în sânge se numără: înaintarea în vârstă, moştenirea genetică, surplusul ponderal, alimentaţia dezechilibrată, diabetul, scăderea nivelului estrogenilor – des întâlnită în cazul instalării osteoporozei. „Nivelul de siguranţă al LDL-ului în sânge este sub 100 de mg/dl”, a punctat dr. Bilic.
● Dieta bogată în grăsimi saturate de origine animală, colesterol şi acizi graşi „trans” creşte nivelul LDL-ului şi, implicit, predispune la apariţia bolilor cardiace. „Alimentaţia săracă în fructe, legume şi cereale, dar bogată în carne înpănată, mezeluri, tocături, brânzeturi, caşcaval, aduce pe lângă un exces de calorii şi acizi graşi saturaţi responsabili de apariţia şi evoluţia proceselor de ateroscleroză”, a mai spus medicul nutriţionist. O dietă cu un conţinut redus de grăsime, în care grăsimile saturate să reprezinte un procent foarte mic, duce la scăderea LDL-ului şi a riscului de boli de inimă.
● Hipertensiunea arterială agravează bolile cardiovasculare. Relaţia directă dintre hipertensiune şi riscul de boală cardiacă este valabilă atât la bărbaţi, cât şi la femei, indiferent de vârstă. „Se formează un cerc vicios: tensiunea crescută afectează integritatea pereţilor arteriali, amplificând procesul de ateroscleroză. În plus, duce la depunerea plăcilor de aterom şi reducerea diametrului vaselor de sânge, deci în final creşte şi mai tare presiunea sanguină şi solicită suplimentar inima”, a conchis dr. Mihaela Bilic.
Sursa: www.gandul.info