Din cap până-n picioare, toate organele corpului sunt modificate într-un fel sau altul atunci când facem mişcare, în orice formă, de la banalele plimbări în aer liber, până la exerciţiile cardio sau antrenamentele în sala de fitness.
Muşchii
Energia necesară mușchilor pentru a executa mișcările vine din glucoză, rezervele de zahăr pe care organismul le face din ceea ce mâncăm. Corpul mai folosește și adenozintrifosfat (ATP), dar nu are loc în același timp pentru mai multe depozite și de glucoză și de ATP. Totuşi, organismul are stocuri limitate de ATP, iar după ce se consumă acestea, este nevoie de un aport mai mare de oxigen pentru a produce mai mult ATP. Pentru aceasta, în muşchi este pompată o cantitate mai mare de sânge. Dacă la muşchi nu ajunge suficient oxigen, se formează acidul lactic, care se elimină din corp, în mod normal, la 30-60 de minute de la terminarea programului de exerciţii fizice. Pe masura ce masa musculara se dezvolta, mici fisuri apar la nivelul muschilor, motiv pentru care experimentam febra musculara si trebuie sa ne acordam suficient timp de recuparare. In maxim 2 zile dupa efort, muschi vor fi mai puternici si mai rezistenti.
Plămânii
Atunci când facem sport, corpul tău are nevoie de o cantitate de oxigen de aproape 15 ori mai mare decât atunci cand esti in repaus. Creierul transmite semnale muşchilor responsabili cu respiraţia pentru creşterea activităţii respiratorie. Astfel, mai mult oxigen este furnizat de plămâni şi transmis apoi la muşchii solicitaţi în exerciţiile fizice. Capacitatea aerobă maximă – VO2 max – reprezintă nivelul maxim al consumului de oxigen al organismului. Cu cât VO2 e mai mare, cu atât persoana respectivă este într-o formă fizică mai bună, spun specialiştii.
Diafragma
Muşchiul care separă toracele de abdomen poate obosi pe fondul respiraţiei rapide şi grele din timpul antrenamentelor. Unii spun că, pe măsură ce diafragma oboseşte, începe să aibă o serie de spasme care conduc la temuta durere într-o parte, care ne împiedică să ne continuăm programul de mişcare. Totuşi, cauza exactă a acestor dureri într-o parte nu este cunoscută. Indiferent de cauză, însă, specialiştii spun că durerea respectivă poate fi atenuată printr-un program de stretching şi de respiraţie profundă exact atunci când apare. Exercițiile de întindere și de respirație profundă pot calma disconfortul în mijlocul antrenamentului și încălzirea înainte de antrenament ne poate feri complet de astfel de probleme.
Inima
Atunci când facem sport pulsul crește pentru a circula o cantitate mai mare de oxigen într-un ritm mai rapid, pentru a furniza energie muşchilor. Cu cât faci mai multă mişcare, cu atât inima devine mai eficientă şi „oboseşte“ mai greu, astfel că tu poţi să creşti intensitatea şi durata antrenamentelor. După o perioadă mai lungă de exerciţii fizice realizate cu regularitate, frecvenţa cardiacă în repaus scade. De asemenea, mişcarea stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge, ceea ce explică echilibrarea tensiunii arteriale la persoanele care se antrenează constant.
Stomacul şi intestinele
Din cauza faptului că organismul pompează mai mult sânge la mușchi, sistemele și funcțiile corpului care nu sunt prioritare sunt afectate. Aici intră stomacul și intestinele și tot procesul de digestie. Toate sunt afectate de mișcările fizice și pot duce la dureri și crampe.
Creierul
Creşterea fluxului sangvin aduce beneficii, desigur, şi creierului. Imediat după o „şedinţă“ de mişcare, celulele creierului încep să funcţioneze mai bine, iar tu te vei simţi mai alert, mai treaz atât în timpul, cât şi după antrenament. Dacă faci mişcare în mod regulat, creierul se obişnuieşte cu acest flux crescut de sânge şi se adaptează prin activarea sau, dimpotrivă, inhibarea unor gene. Aşa se explică de ce medicii spun că exerciţiul fizic te protejează pe termen lung de maladii precum Alzheimer, Parkinson şi chiar de accidente vasculare cerebrale. De asemenea, sportul stimulează producerea unor cantităţi mai mari decât în mod obişnuit de neurotransmiţători cum sunt endorfinele, „hormonii fericirii“.
Endorfinele nu sunt însă singurii neurotransmiţători care se înmulţesc în creier datorită mişcării. Şi dopamina (unul dintre principalii neurotransmiţători, responsabil cu controlul mişcării, dar şi cu activarea centrilor plăcerii din creier) şi glutamatul (cel mai abundent neurotransmiţător excitator din sistemul nervos) sunt produse în cantităţi mai mari în timpul activităţii fizice, pentru a pune în mişcare corpul. De asemenea, este stimulată producţia de acid gamma-aminobutyric (GABA), un neurotransmiţător prohibitiv, care încetineşte procesele corpului, astfel ca tu să te poţi antrena într-o manieră controlată şi armonioasă.
Rinichii
Rata la care rinichii filtrează sângele depinde de nivelul de efort pe care îl depunem. După un antrenament intens, rinichii permit să se filtreze în urină un nivel mai mare de proteine. De asemenea apa se absoarbe mai bine, în tentativa de a ne menține mai hidratați, ceea ce rezultă în mai puțină urină.
Articulațiile ar putea avea cel mai mult de suferit dacă mișcările și posturile nu sunt corecte. Gleznele, genunchii, șoldurile, coatele și umerii îndeplinesc funcții diferite, dar operează în același fel. Fiecare articulație se termină cu cartilagiu, care în timp și din cauza exercițiilor fizice se poate deteriora, așa cum se întâmplă în cazul artritei. Orice sport trebuie în primul rând făcut corect și în al doilea rând, cu moderație.
