Din păcate motoarele noastre nu mai funcţionează de multă vreme. Le avem gripate din cauza unor mecanici de proastă calitate, neiniţiaţi în arta conducerii, fără minime cunoştinţe de mecanică fină. Suntem mediocrii la toate capitolele. În administraţie, justiţie, economie, transporturi şi mai ales în politică, avem oameni de foarte proastă calitate. Oameni care nu ştiu când trebuie să deschidă gura, iar când o fac spun numai prostii. Nimeni nu se uită la politicianul român. Nici cei de aici, nici cei din afară nu dau doi bani pe ei. Oriunde se duc, toţi le întorc spatele. Imaginea lui Băsescu plimbându-se printre şefii de state din Uniunea Europeană, de unul singur, este grăitoare. Numeni nu-şi pierde vremea cu o slugă. Şi la nivelul acesta, evident, se cunosc între ei. Cum să-ţi meargă un minister când el este politizat până la, inclusiv personalul de execuţie şi pază. Până şi portarul este vărul lui măsa, care până mai ieri, înainte de alegeri, nu se ocupa decât cu pictatul lenjeriei intime. Politicile de cadre în România se bazează pe selecţia elementului cu relaţii, mediocru, corupt, incompetent şi fără caracter. Vulnerabilitatea lui asigură o supunere oarbă şi o executare a ordinelor peste cadru legal. Personaje care au prejudiciat statul Român, prin soluţiile şi hotărârile luate ca procurori, cu pete în mapele profesionale, au fost instalate în celor patru funcţii cheie, despre care făcea vorbire gura păcătosului. Asemenea indivizi cu pete la dosar sunt manevrabili şi de aceea sunt puşi să asigure succesul în jocurile de putere. Şi nu mă refer în mod special la Morar, Hăineală sau cine mai sunt prin alte curţi, ci la multe alte persoane de proastă calitate ce ocupă funcţii importante în acest angrenaj care ar trebui să asigure propulsia vehicului numit justiţie. Astfel de personaje găsim în mai toate ministerele şi instituţiile de forţă ale statului român, din care cauză motoarele lor se gripează. Excelăm în schimb la alte capitole cum ar fi denigrarea, defăimarea, dezinformarea şi delapidarea. Ăsta este rezultatul obţinut, pentru că asta este structura elemntului selectat de către birourile de resurse umane din România actuală. Birou care-l preferă numai pe cel cu angajamentul semnat cândva sau ulterior la Secu. Sunt pline instituţiile statului, partidele politice şi o parte a presei române, de toate speciile de informatori, dezinformatori şi turnători. Cine-şi închipuie că un partid poate rezista astăzi pe scena politică fără această armată de lucrători cu angajamente la secu se înşeală. Am dat de nenumărate ori exemplul PDL-ului care a fost şi este înţesat de asemenea elemente. Astfel se explică faptul, că nu a putut fi spulberat de pe scena politică aşa cum merita, la fel ca şi PNT-cd-ul în 2000. În schimb partidul naivului DD, care a luat în alegeri cam tot atât cât a luat şi PDL-ul, a început să se diluieze în soluţiile laboratoarelor securiste, deşi are o mai mare susţinere în rândul maselor. Caracatiţa fostei securităţi se întinde până la a treia generaţie, a căre-i plasă aruncată acoperă o suprafaţă foarte mare în societatea românească. Îi găseşti nu numai în politică, justiţie, administraţie, dar şi în mass-media în presa scrisă şi televiziuni. Personaje din ce în ce mai cunoscute care se gratulează între ele cu apelativul ,,maestre” fac jocuri la comandă în funcţie de interesele politice. Acţionează numai la o comandă pentru a deturna atenţia de la un fenomen la altul, să-l urce şi să-l coboare pe unul sau pe altul în sondaje. Nu i-aş numi mercenari ai presei, ci mai degrabă le-aş spune jegoşi din presa neliberă care s-au transformat în agenţi de influienţă pentru un partid sau altul. Ce se întâmplă astăzi labeunu şi la alte posturi, nu se mai numeşte dezbatere, ci linşaji mediatic. Aceşti indivizi sunt înregimentaţi, echipaţi, gradaţi, cu caschete în cap, instruiţi ca la armată în baza unor angajamente scrise, jurând credinţă atât cât le pică ceva, de la partidului care va avea grijă de ei şi mama lor. Lepre care se urcă şi coboară dintr-o barcă, în alta şi pun pixul în funcţiune numai când primesc ordin de la stăpân. Sintagma ,, presa, câinele de pază a democraţiei” nici nu se mai foloseşte pe la noi fiindcă este expirată, pentru că acest câine latră numai când vrea stăpânul. Sunt mulţi, dar mă refer în mod special la unul care se crede Gurul presei româneşti. Unul inventat şi scos în faţă de structurile vechiul regim după 1989 la orice eveniment ce apare în piaţa media, pentru a abate atenţia de la alte aspecte importante, care de fapt ne frământă. Omul care acuza OTV-ul pe vremuri, ca fiind o cloacă de mizerii, apare aproape zilnic la postul care a preluat formatul de tabloidului cu care DD a făcut succes. Graba cu care acest individ a ieşit imediat după accidentul aviatic din Munţii Apuseni, să anunţe că el se abţine de al numi erou pe Iovan, în condiţiile când nimeni nu cunoştea cauzele prăbuşirii, demonstrează faptul că omul nu este de capul lui. Acţionează numai la comandă. Semnalul instituţiilor de forţă este dat printr-un individ ca acesta cu notorietate, pentru că naivii deja îl cred o instituţie. Fiind conştient de asta îşi i-a rolul în serios. Dacă analizaţi mai bine intervenţiile acestui CETEPIST o să observaţi că dezvoltă intenţionat anumite subiecte tangenţial, pentru a deturna esenţialul ce trebuie desprins dintr-un eveniment. Aşa a procedat şi în acest caz din Munţii Apuseni plimbându-se către Baloteşti pentru a abate atenţia, întrucât ce era esenţial în cazul Iovan, trebuia ignorat şi eventual îngropat. Vestea că un aviator pensionat muncea pentru a se putea întreţine nu trebuia să facă înconjurul lumii. Nu dă bine să fie erou un aviator pensionat care mai zbura pentru a-şi câstiga existenţa cu un coşciug zburător. Dă prost pentru nişte guvernanţi români care au gândit în nesimţirea lor, că un pilotul nu trebuie să aibă o pensie pe măsura responsabilităţi lui. Şi s-a mai dorit ceva, ca cel mai important aspect în această tragedie să fie băgat sub preş şi anume că militarul, în persoana tinerei studente, nu părăseşte niciodată garnizoana fără Ordin de zi pe unitate şi ordinul de serviciu. Iată de ce acest individ bătea câmpii cu accidentul de la Baloteşti, când trebuia să vorbească de haosul ce există la noi. Iată de ce am ajuns să trăim într-o Românie furată, unde câinele nostru de pază, este de fapt o javră.
Col.(r) Nour Constantin
