Dintre cei 127.370 de români sărbătoriţi de Sfântul Ilie, 111.685 sunt bărbaţi, iar 15.685, femei, a precizat MAI.
Majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, respectiv 105.819, poartă numele de Ilie, alţi 3.304 – Iliuţă, iar 2.187- Lică. De asemenea, alte 275 de persoane se numesc Eliade, 84 – Ilieş, 15 – Iliuş, iar una – Iliev. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Ilie, 14.750 se numesc Ilinca, 839 – Eliana, iar 96 – Ilia.
Sfantul Ilie este praznuit de crestini ortodocsi in fiecare an pe 20 iulie, acesta fiind considerat, in traditia populara, divinitate a fulgerului si dusman al fortelor malefice.
In credinta populara, SFANTUL ILIE este sarbatorit ca patronul verii caniculare si a framantarilor meteorologice, dat fiind ca el racoreste atmosfera desfacand ploile. In aceasta zi, romanii superstitiosi respecta o serie de datini stramosesti.
Cand ploua cu tunete si fugere, satenii din Tara Hategului infig in pamant un toiag cu maner de metal. De asemenea, de Sfantul Ilie nu se taie mere cu cutitul deoarece se considera ca urmatoarele 7 zile vor aduce furtuni crancene si grindina.
Copiii nu au voie sa arunce mere in sus ca sa nu atraga grindina asupra holdelor. De Sfantul Ilie se duc la biserica, spre sfintire, mere, prune si pere varatice pentru a atrage belsug de rod si in anii urmatori. Femeile nu aprindeau deloc focul in vatra si nici nu lucrau de Sfantul Ilie de teama ca Sfantul le va pedepsi cu traznet si grindina.
In ajunul sau in ziua de SFANTUL ILIE se sarbatoresc Mosii de Santilie, cand femeile cu copii morti dau de pomana mere, covrigi, colaci, mancaruri preparate si insotite de lumanari aprinse. Se credea ca in aceasta zi sufletele mortilor, indeosebi sufletele copiilor, s-ar intoarce acasa pentru a fi ospatate de cei vii. Tot acum se curata mormintele in cimitire, se impart vase de lut pline cu mancare sau apa.
