Stresul este o reacție psihologică și fizică normală la stilul de viațǎ modern, tot mai dezvoltat. Cȃnd creierul percepe o amenințare, semnalele se transmit corpului pentru ca acesta sǎ elibereze o explozie de hormoni, cu scopul de a alimenta capacitatea organismului de a rǎspunde la stres.
Fără un management corect al stresului, de multe ori corpul rǎmȃne în alertă ceea ce, ȋn timp, afecteazǎ organismul ȋn numeroase moduri. Nu trebuie sǎ așteptați până când stresul are un impact negativ asupra sănătății dumneavoastră, asupra relațiilor sau asupra calitǎții vieții.
Stresul poate afecta corpul, gȃndurile dar și comportamentul unui individ. Stresul prelungit poate contribui la probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli de inimă, obezitatea sau diabetul.
Ce se întâmplă când corpul este într-o permanentă stare de alertă? Muşchii rămân tensionaţi, pulsul şi tensiunea arterială sunt ridicate, iar nivelul colesterolului, al grăsimilor, al zaharurilor, al hormonilor şi al altor substanţe chimice din sânge nu scade. Valorile constant ridicate ale acestor substanţe — necesare, de altfel, pentru activităţi intense, de scurtă durată — pot provoca mari daune organelor importante.
Pot apărea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la nivelul gâtului şi tensiune musculară. Potrivit unor medici, aceste simptome sunt adesea asociate stresului cronic. Stresul constant este un impediment în calea creativităţii şi a productivităţii, înăbuşă entuziasmul şi, totodată, afectează relaţiile cu alţii. Poate duce la apariţia sindromului colonului iritabil, a diareii şi a spasmului esofagian. Lucru şi mai grav, stresul cronic poate cauza accident vascular cerebral, infarct, insuficienţă renală, afecţiuni cardiovasculare şi diabet. În prezenţa stresului, aceste probleme se pot agrava.
Odată ajunşi la maturitate, trebuie să înţelegem că anumite situaţii pot fi evitate sau pot fi ţinute în frău prin gestionarea stării emoţionale. Dacă deadline-ul la job sau o discuţie în contradictoriu vă supun unui stres suplimentar, nu trebuie să vedeţi în alimente un refugiu, deoarece corpul nu mai are acelaşi mecanism de ardere a grăsimilor ca în copilărie. Tot ce este în plus şi nesănătos se depune, iar acest lucru se vede cel mai bine în cifrele îngrijorătoare privind rata obezităţii la nivel mondial.
Peste 45% din cazurile de depresie sunt atribuite stresului excesiv apărut în urma sarcinilor de la locul de muncă, arată un studiu realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane angajate. Presiunea timpului de a duce o sarcină la bun sfârşit are drept consecinţă dezechilibrul emoţional şi instalarea stresului.
Pentru a atenua cumva senzaţia de deadline faceţi în aşa fel încât biroul să devină un spaţiu prietenos, lăsaţi fotografia celui drag la vedere, luaţi-vă o plantă de interior şi faceţi pauze regulate în care să vă îndepărtaţi de computer. De asemenea, nu uitaţi să respiraţi adânc, să vă organizaţi sarcinile într-o agendă şi stabiliţi-vă obiective realizabile.
