13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România

Nobleţea misiunilor umanitare, cu care au fost investiţi pompierii, a fost pusă în evidenţă şi pe timp de pace. Ziua Pompierilor din România, aniversată în fiecare an la 13 Septembrie, ne oferă ocazia de a rememora o pagină de istorie naţională scrisă prin lupta purtată acum 165 de ani, în Dealul Spirii, de Compania de Pompieri din Bucureşti condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, împotriva trupelor otomane venite să înfrângă mişcarea revoluţionară de la 1848. “Atunci, la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii din Bucureşti, ostaşii pompieri, aflaţi sub comanda cãpi¬tanului Pavel Zagãnescu, s-au acoperit de glorie, într-o crâncenă şi inegală încleştare cu o coloană a armatei otomane venită să înăbuşe revoluţia paşoptistă şi aspiraţiile de emancipare socială şi naţională ale românilor”.   ”O oră de eroism a pompierilor din Dealul Spirii a făcut mai mult pentru cauza română decât toate scrierile noastre, decât toate jalbele noastre date-n proţap pe la toţi puternicii şi împăraţii” scria marele om politic şi istoric Ion C. Brătianu despre jertfa pompierilor militari români în Bătălia din Dealul Spirii din 13 sep¬tembrie 1948.    Pe locurile dramaticei confruntări, înnobilate cu sângele celor căzuţi atunci la datorie, în semn de omagiu faţă de jertfa ofiţerilor, subofiţerilor şi ostaşilor pompieri, a fost ridicat şi dezvelit la 13 septembrie 1901, Monumentul Eroilor Pompieri, pe al cărui soclu stă scris cu majus¬cule „LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEP¬TEMBRIE 1848 – POPORUL ROMÂN RECUNOSCĂTOR”.    Primul Parlament al României, acordă în anul 1860 participanţilor la eroicul act, pensii pe viaţă şi prima medalie românească – PRO VIRTUTE MILITARI, apreciind astfel sacrificiul eroilor de la 13 Septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari. Tot ca o recunoaştere a eroismului pomp¬ierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasa pentru înmânarea noilor drapele de lupta Oştirii Ţării, Batal¬ionul de pompieri Bucureşti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă chiar din mâna domnitorului Alexandru Ioan Cuza.   La trei decenii după Bătălia din Dealul Spirii, pompierii-artilerişti îşi demonstrau din nou virtuţile ostăşeşti, contribuind la trecerea Dunării de către armata română şi desfăşurarea, cu succes, a Războiului pentru Câştigarea Independenţei de Stat a României (1877-1878).    Cu acelaşi devota¬ment şi spirit de sacrificiu, pompierii militari au acţionat şi pe timpul ce¬lor douã războaie mondiale, pentru apărarea localităţilor şi a populaţiei, prin stingerea incendiilor provocate de bombardamente, unele dintre ele devastatoare, cum au fost cele din august 1943 din Valea Prahovei şi aprilie-august 1944 la Bucureşti sau alte zone ale ţării.    Nobleţea misiunilor umanitare, cu care au fost investiţi pompierii, a fost pusă în evidenţă şi pe timp de pace: ele au presupus asumarea unui risc permanent şi nu de puţine ori acesta a fost cel al sacrificiului suprem, îmbogăţind “galeria eroilor” care s-au jertfit pe altarul datoriei pentru salvarea şi ajutorarea semenilor.