Ziua Mondiala a Patrimoniului Audiovizual a fost adoptata cu ocazia celei de-a 33-a Conferinte Generale a UNESCO, ce s-a desfasurat la Paris in 1980. Primele inregistrari audio-video de la inceptul secolului XX – filme, programe de radio si de televiziune – sunt parte a patrimoniului cultural mondial. Pentru a ajuta la mentinerea unei identitati culturale a omenirii, Natiunile Unite au stabilit aceasta zi ca pe una de sarbatoare, in conditiile in care sunt numeroase materiale audio si video care, de-a lungul anilor, au disparut si odata cu ele s-au pierdut informatii esentiale pentru istoria moderna. In prezent suntem martorii unui punct de cotitura in ceea ce priveste diseminarea informatiilor audio-video. Nu este greu de diseminat informatia, insa este dificil sa o pastrezi, sa ii pastrezi sensul si unicitatea in mediul virtual. Fiecare inregistrare are ceva de spus despre epoca in care a fost creata, despre societatea timpului, despre economia sau chiar psihologia colectiva a celor ce au creat-o. Fiecare eveniment, fiecare particica de istorie poate fi prezentata in mii de moduri, dar este important ca generațiile viitoare sa aiba acces la cat mai multe dintre aceste surse pentru a-si putea forma singure o idee asupra trecutului. Ziua Mondiala a Patrimoniului Audiovizual ofera oportunitatea de a reflecta si actiona in sensul de a oferi generatiilor viitoare baza pentru ca ele sa inteleaga mai bine trecutul, originea anumitor evenimente si a unor stari de fapt.
In 1492 Cristofor Columb descopera Cuba.
In 1553 la Geneva, sub dominația lui Jean Calvin, teologul si medicul spaniol Miguel Servet este ars pe rug pentru convingerile sale privind Sfanta Treime, conform carora Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt manifestari ale lui Dumnezeu, nu fiinte separate si distincte, publicand mai multe lucrari teologice pe aceasta tema: “Despre erorile Trinitatii”, “Dialoguri despre Trinitate” si “Despre justitia in Imparatia lui Hristos”.
In 1872 se incheie, la Bucuresti, o Conventie romano-austro-ungara referitoare la jonctiunea liniilor ferate austro-ungare si romane.
In 1873 este inventata sarma ghimpata de catre Joseph F. Glidden, un fermier American.
In 1904 se da in folosinta prima linie a metroului din New York City, linie ce lega primaria orasului de cartierul Harlem.
In 1918 Guvernul român adreseaza trupelor de ocupatie un ultimatum de 24 de ore prin care le cerea sa paraseasca teritoriul Romaniei.
In 1938 americanul Du Pont anunța denumirea primei fibre sintentice – nylon. Iar in Romania, la Targu Jiu, este inaugurata “Coloana fara sfarsit”, celebra sculptura a lui Constantin Brancusi
In 1991 au loc, in Polonia, primele alegeri libere de dupa razboi.
In 2005 incep, la Paris, revolte de strada dupa moartea a doi adolescenti musulmani.
In 1782 se naste Niccolò Paganini, compositor si violonist italian; in 1811, Isaac Merrit Singer – industrias si inventatoraAmerican, autorul a numeroase si semnificative imbunatatiri si inovații ale masinii de cusut si fondatorul corporatiei Singer Sewing Machine Company; in 1858, Theodore Roosevelt – politician american, al 26-lea presedinte al Statelor Unite; in 1924, Lucretia Ciobanu – interpreta de muzica populara; in 1936, Dumitru Furdui – actor roman de teatru si film; in 1946, Mihaela Mihai – cantareata romana; in 1962, Teodora Mares, actrita romana de teatru si film; in 1984, Kelly Osbourne – cantareata si actrita britanica.
In 1613 moare Gabriel Báthory, principe al Transilvaniei; in 1936, Bogdan Amaru – prozator, dramaturg, si eseist roman; in 1980, John Hasbrouck van Vleck – fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1977, iar in 1985, Alice Botez – prozator roman.
