Astazi Armata Romana sarbatoreste Ziua Artileriei Romane. La 10 noiembrie 1843, Gheorghe Bibescu, domnul Tarii Romaneşti (1842-1848), legifereaza, prin Porunca Domneasca, infiintarea primei baterii a Tarii Romanesti, act ce simbolizeaza constituirea Artileriei ca arma de sine statatoare. Pana la Unirea Principatelor a existat o singura baterie de artilerie calareata. Dupa 1859 s-au mai infiintat inca trei baterii de artilerie: una pedestra in Moldova si doua in Tara Romaneasca – una calareata si una pedestra. Cele din Tara Romaneasca s-au constituit in primul divizion de artilerie al Armatei Romane, al carui comandant a fost colonelul Scarlat Ciocarlan. Conform unui decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 decembrie 1860, cele patru baterii existente s-au contopit constituindu-se, astfel, primul Regiment de artilerie al armatei romane moderne, organizat pe doua divizioane, al carui comandant a fost maiorul Tobias Gherghel. In decembrie 1860 a fost publicata “Legea organizarii puterii armate” potrivit careia in cadrul Armatei Romane s-a constituit Corpul de Artilerie, compus din statul major al armei si unitstile de artilerie. Nucleul statului major al artileriei a luat fiinta abia in 1862, dupa unificarea ministerelor de razboi din ambele Principate, cand s-a centralizat evidenta personalului si munitiei. In octombrie 1862 se infiinteaza Inspectoratul Armelor Speciale, ce avea ca sarcina conducerea instructiei in unitatile de artilerie si supravegherea activitatii productive. Acesta a fost desfiintat in septembrie 1875, cand a luat fiinta Inspectoratul Artileriei, la conducerea caruia a fost numit colonelul George Manu. Pentru a se asigura o conducere competenta a artileriei, la 1 septembrie 1948, se infiinteaza Comandamentul Artileriei. Începând cu 1949, o buna parte a armamentului de artilerie a fost inlocuit cu guri de foc avand caracteristici superioare. In 1961 au luat fiinta unitatile de rachete cu diferite destinatii. In anii 1956-1965, artileria a fost dotata cu armament nou. Au fost sporite si diversificate mijloacele antitanc in cadrul tuturor esaloanelor. Au intrat in dotare, alaturi de autotunurile si tunurile existente, aruncatoarele de grenade antitanc si rachetele antitanc dirijate.
La nivel mondial astazi se serbeaza Ziua Internationala a Stiintei pentru Pace si Dezvoltare, proclamara de UNESCO in anul 2001. Obiectivul acestei zile este reliefarea rolului crucial al cercetarii in avansarea societatii si stabilirea de noi cai de comunicare pentru a se arata publicului larg ca stiinta si tehnologia reprezinta temelia dezvoltarii. De asemenea se doreste trezirea interesului tinerilor pentru stiinta si integrarea tinerilor talentati spre a urma carierele in domeniul cercetarii si tehnologiei, domenii cu rol foarte important in economia si societatea globala. Un rol deosebit ii revine si inovatiei, considerata drept forta motrice a cresterii economice in societatea moderna. Astfel se ajunge la produse cu caracteristici de calitate imbunatatite, servicii de calitate superioara, procese de productie eficiente si ecologice, modele imbunatatite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forţei de munca.
In 1508 se tipareste, din initiativa lui Radu cel Mare, “Liturghierul slavon”, de catre calugarul Macarie, devenind astfel prima carte tiparita din Tara Romaneasca.
In 1688 iese de sub tipar Biblia in limba romana, text ce va fi definitivat din initiativa lui Serban Cantacuzino, domnul Munteniei.
In 1898 Biblioteca Academiei Romane devene biblioteca publica pentru cercetatori.
In 1928 apare la Bucuresti „Kalende. Revista lunara, literara si stiintifica” sub conducerea lui Vladimir Streinu, Serban Cioculescu si Pompiliu Constantinescu, ce va aparea pana in martie anul urmator.
In 1951 a fost efectuata prima convorbire telefonica la distanta fara a fi nevoie de asistenta unui operator.
In 1970 Marele Zid Chinezesc devene obiectiv turistic.
In 2008, la peste cinci luni dupa aterizarea pe Marte, NASA declara misiunea “Phoenix” incheiata dupa ce se pierduse comunicarea cu modulul.
In 1483 se naste Martin Luther, scriitor si reformator religios german; in 1759, Friedrich von Schiller – poet, dramaturg, estetician si istoric german; in 1801, Samuel Gridley Howe – american, fondatorul scolii „Perkins School” pentru orbi; in 1873, Henri Rabaud – compozitor francez; in 1905, Louis Harold Gray – fizician si radiolog britanic, fondatorul radiobiologiei; in 1907, Mihail Fărcășanu – politician, jurist si scriitor roman; in 1918, Ernst Otto Fischer – chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1973 pentru lucrarile sale de pionierat in domeniul chimiei organometalice; in 1919, Mihail Kalașnikov – general rus, proiectant de arme de foc; in 1927, Nicolae Florei – unul dintre solistii de marca ai Operei Nationale Romane; in 1932, Ștefan Cazimir – istoric literar si eseist roman; in 1945, George Țărnea – poet roman; in 1965, Eddie Irvine, pilot irlandez de Formula 1; in 1973, Patrik Berger – fotbalist ceh, iar in 1977, Brittany Murphy, actrita americana.
In 1891 moare Arthur Rimbaud, poet francez; in 1895, Alexandru Odobescu – scriitor si arheolog roman; in 1938, Kemal Atatürk – fondatorul si primul presedinte al Republicii Turcia; in 1982, Leonid Brejnev – politician rus si conducator al Uniunii Sovietice; in 1995, Vasile Mârza – medic, histolog si biolog roman, membru al Academiei Romane si fost Ministru al Sanatatii, iar in 2009, Gheorghe Dinică – actor roman de teatru si film.
