Crăciunul, una dintre cele mai iubite sărbători, aduce în fiecare an bucurie în sufletele a milioane de oameni de pe mapamond. Având o dublă semnificație – nașterea lui Isus Hristos, dar și bucuria de a oferi și primi daruri, Crăciunul este sărbătorit de fiecare popor într-o atmosferă plină de farmec şi voie bună, în funcţie de tradiţiile şi obiceiurile care îl definesc.
Poate mai mult decât în altă parte, ţinând cont că l-a dăruit pe Moş Crăciun (Santa Claus) aşa cum este el cunoscut astăzi, chiar dacă s-a inspirat după Sf. Nicolae, sărbătoarea de Crăciun fascinează întreaga ţară, iar pregătirile încep imediat după Ziua Recunoştinţei.
Spectacolul străzii este unul robitor, frumuseţea şi strălucirea caselor împodobite cu meticulozitate, americanii aproape întrecându-se unii pe alţii, bogăţia de brazi decoraţi prezenţi în fiecare piaţă şi în marile centre comerciale îmbogăţesc vizual şi sufleteşte fiecare creştin. Nu trebuie ratat bradul aflat în faţa Centrului Rockefeller. Pe lângă toate acestea, Moş Crăciun se plimbă voios peste tot şi împarte daruri copiilor, îndemnându-i să îşi pună dorinţe, fiind omniprezent oriunde te-ai duce.
Colinde de Crăciun cântate de tineri care cutreieră străzile se aud frenetic ori în surdină în mai toate locurile publice. În acelaşi timp, acordurile melodioase se fac auzite în fiecare familie, în jurul bradului sau a şemineului. În grădina Casei Albe se înalță maiestuos un brad imens.
Un obicei întâlnit la americani, dar şi la germani şi olandezi, este acela de a arde o buturugă timp de trei zile, prilej ce aduce aminte de momentul naşterii lui Isus. Felicitări viu colorate şi tipărite cu scene biblice şi inspirate din scenele de iarnă iau cu asalt magazinele. Nu multă lume ştie, totuşi, că acest obicei a pornit de la americani, graţie unui german stabilit pe aceste meleaguri.
În ceea ce priveşte masa de Crăciun, curcanul ocupa loc de cinste, servit cu legume la grătar, fripturi de porc şi vită, alături de budinci şi prăjiturile tradiţionale, în special de cele făcute cu dovleac şi măr, cu fructe sau morcovi.
Germania a oferit lumii obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun, care iniţial era decorat cu panglici colorate, lumânări şi diferite dulciuri. Nemţii practică obiceiul de a aprinde câte o lumânare în cele patru duminici dinaintea sfintei nopţi care semnifica naşterea Mântuitorului.
Cântece de Crăciun cunoscute, precum “O Tannenbaum” se fac auzite în timpul acestei sărbători ce produce bucurie în sufletele tuturor. Oratoriul înălţător al lui Johann Sebastian Bach încânta mulţimea venită în bisericile şi catedralele germane după ascultarea slujbei religioase din seara de ajun.
Târguri de Crăciun se deschid peste tot, figurinele din turtă dulce, prăjiturile, articolele de artizanat şi obiectele confecţionate din ceramică înţesând pieţele de Crăciun din Dresda, Nurrenberg şi Berlin. Pieţele găzduiesc şi diferite festivităţi, actori profesionişti sau amatori care interpretează scene cu tematică specifică împânzesc străzile în spectacole atractive, procesiunea magilor fiind la loc de cinste.
Austria începe pregătirile pentru sărbătorile de iarnă de ziua Sfintei Barbara, care dă tonul diferitelor festivităţi, baluri şi concerte, iar de Sf. Nicolae cortegii de actori mascaţi în monştri şi cântăreţi umplu străzile vieneze. Colindătorii aprind torţe şi se plimbă din casă în casă.
Ajunul Crăciunului se petrece însă în familie, ca şi ziua de Crăciun, mai puţin prin restaurante sau alte locuri publice, iar copiii îşi deschid darurile puse sub pomul decorat cu ornamente, lumânări şi bomboane la sunetul unui clopoţel şi imediat după cină tradiţională din care nu lipseşte crapul făcut la cuptor.
În Viena, în miresme îmbietoare, piaţa din fața Primăriei devine un loc neîncăpător de mulţimea care admiră şi cumpăra decoraţiuni şi dulciuri, lumânări, flori multicolore confecţionate din săpun, obiecte confecţionate din lemn şi alte articole de artizanat. Nici piaţa de Crăciun de la Palatul Schonbrunn nu este de ocolit, iar brazii din locurile publice sunt fascinanţi.
Iesle confecţionate din lemn şi alte figurine ce întruchipează diferite personaje specifice sărbătoriri Naşterii lui Isus, îmbodobesc casele spaniolilor, care încep festivităţile de Crăciun de ziua Imaculatei Concepţii, respectiv în 8 decembrie.
Ca şi în Germania, cortegii de actori profesionişti sau amatori străbat străzile oraşelor puternic luminate, interpretând procesiunea celor trei magi. Interesant este faptul că darurile de Crăciun sunt oferite tocmai de către magi copiilor, obicei care se găseşte şi la portughezi.
Seara de Crăciun este sărbătorita împreună cu familia, acasă, la o masă îmbelşugata cu friptură de pui, curcan sau miel.
Englezii sărbătoresc consecvent Crăciunul abia din 1660, după ce fusese interzis de nenumărate ori de către autorităţi, datorită amestecului de obiceiuri creştine şi păgâne deopotrivă practicate până la acea dată. Dacă americanii ard buturugile, englezii ard un rug confecţionat din crengi de frasin, care simbolizează lunile anului ce tocmai se încheie. Colindele urcă în văzduh, în timp ce englezii se desfată cu un punci fierbinte. Cele mai frumoase colinde se pot asculta, însă, în capela Colegiului King din Cambridge.
În case, în mirosul parfumat de brad, englezii savurează delicii culinare de Crăciun, din care nu lipsesc curcanul (sau gâsca ori rața), fripturile, sosurile, plăcintele şi budinca (Christmas Pudding), ce întregesc atmosfera acestei sărbători şi liniştesc spiritele după noaptea de Ajun, în care se crede că duhurile rele şi fantomele părăsesc castelele şi criptele, obicei rămas din perioada păgână.
Copii îşi aşteaptă cuminţi cadourile după ce i-au trimis scrisori lui Father Christmas, prin aruncarea acestora în foc, sperând că piticii le vor scoate prin horn şi astfel dorinţele lor se vor împlini.
După masa copioasă de Crăciun, englezii pornesc la vânătoare de piţigoi, chiar în ziua de Sf. Ştefan, amintind de legenda în care martirul creştin închis nu a mai putut să se salveze din cauza acestei păsări care a trezit gardianul ce îl păzea.
Crenguţele de vâsc împodobesc casele englezilor, ca şi pe cele ale norvegienilor. Alte decoraţiuni şi instalaţii luminoase îmbogăţesc vitrinele magazinelor, iar străzile oraşelor strălucesc de lumini feerice.
Pe lângă cadourile obişnuite, în Norvegia se oferă păpuşi copiilor, care îl întruchipează pe Nisse, o variantă a lui Moş Crăciun. Bradul este împodobit de către părinţi, care preferă să meargă în pădure şi să îl taie singuri. În noaptea de Ajun se cântă colinde în jurul bradului şi se aşteaptă cu bucurie deschiderea darurilor.
În pieţele de Crăciun norvegiene întâlnim delicatesele lor specifice, ca brânză de capră, ciocolată şi gemul de mure.
Crăciunul în Danemarca
Aidoma germanilor, danezii aprind cele patru lumânări din săptămânile predecesoare Crăciunului, semnificând bucuria, speranţa, credinţa şi pacea. Bradul împodobit cu panglici şi lumânări şi îmbogăţit la baza de mult aşteptatele cadouri, este înconjurat de membrii familiei prin dans şi cântece de colind.
Crăciunul în Islanda
În Islanda se împodobesc brazii artificiali, lumânările fiind cele mai des folosite decoraţiuni. De Ajun se merge la slujbă, se dansează şi se cântă în jurul unui foc, iar darurile din cizmuliţe sunt “puse” de cei treisprezece flăcăi de Crăciun, omologii moşului, dar numai pentru copiii cuminţi, ceilalţi primind cartofi!
Pere Noel este aşteptat în Franţa de către familia reunită la masa festivă, după ce fiecare membru trece o lumânare de la unul la altul, până la cel mai tânăr. Se merge la slujbă, se fac petreceri şi se împart cadouri. Magazinele atrag copiii cu jocuri de lumini, iar târgurile de Crăciun sunt împânzite în cele mai cunoscute locuri, căsuţele din lemn fiind pline la refuz cu obiecte confecţionate manual, bijuterii şi dulciuri.
La Paris, în fata Primăriei, vizitatorii au posibilitatea de a cumpăra produse artizanale ce provin din toată lumea, mai ales cele care înfăţişează ieslea în care s-a născut Isus. Nu trebuie ratat un Crăciun petrecut la Disneyland sau o tură de patinaj la primul nivel al turnului Eiffel!
Crăciunul în Belgia
Pere Noel vine şi în Belgia, dar în regiunea valonă, în timp ce în partea flamandă îşi face apariţia St. Niklaas, care aduce cadouri copiilor în ziua de 6 decembrie. De Crăciun, darurile sunt aşezate sub brad şi sunt deschise după cina sau a doua zi dimineaţă. Bomboane, prăjituri şi ciocolată se servesc tot timpul în perioada sărbătorilor de iarnă.
Copiii greci colindă în ajun vestind Naşterea Domnului, plimbând cu ei o iesle sau o corăbioară ce reprezintă Arca lui Noe în miniatură. În Grecia, Moş Crăciun este înlocuit de Sf. Vasile care împarte daruri în ziua de 1 ianuarie. În ultima vreme, au împrumutat din fastul occidental, magazinele şi străzile fiind puternic luminate cu mult timp înainte de sărbătoarea propriu-zisă.
Curcanul devine şi la greci piesa centrală a mesei de Crăciun, neapărat împreună cu o pâine tradiţională numită hristopsomo. Prăjiturile cu miere încheie cu fast ospăţul, în timp ce aromă plăcintelor tradiţionale de Sf. Vasile satisface papilele gustative în noaptea dintre ani. Neuitat este banul ascuns în plăcintă, care poartă noroc anul ce vine celui care nimereşte bucată respectivă.
Italienii intră în magia sărbătorilor de iarnă de ziua Sf. Lucia, simbol al luminii. Se pregătesc să meargă la biserică în Ajun şi aşteaptă nerăbdători ca Babbo Natale (Moş Crăciun) sau bună vrăjitoare Befana să împartă daruri copiilor.
Crăciunul în Ungaria
Ungaria abundă în obiceiuri şi ritualuri desfăşurate în zilele de Crăciun. Ceremonii religiose, reprezentaţii teatrale populare (vicleim), cântece şi jocuri, mese decorate cu fân, colinde cantate de toată lumea, se îmbină armonios într-o sărbătoare aşteptată cu multă emoţie.
Crăciunul în Rusia
Rusia aşteaptă oficial Crăciunul pe data de 7 ianuarie, deşi în ultima vreme sunt tot mai multe familii care sărbătoresc pe stil nou. Case decorate cu ramuri de brad şi alte decoraţiuni, brazi împodobiţi, cadouri aduse de Moş Gerilă şi Zapezica, nepoţica acestuia, tocmai de Anul nou care este început cu şampanie, conferă o notă aparte în decorul acestei sărbători internaţionale.
În Bulgaria, masa din noaptea de Crăciun este bogată în preparate de post, de cel puţin 12 feluri, pentru fiecare zi a anului. Aceasta include legume fierte, nuci, orez, compot, fructe uscate, fasole. Tradiţia îndeamnă pe fiecare să spargă o nucă. Dacă aceasta este bună, se aşteaptă un an nou bun şi bogat, dacă este stricată sau goală, atunci anul care vine se anunţă găunos.
Crăciunul este considerat cel mai important eveniment, iar un loc special pentru cei dragi care nu mai sunt, este lăsat liber la masa de Crăciun, iar masa este strânsă a doua zi, tocmai din acest motiv, pentru că aceştia să se înfrupte din bucăţele rămase.
Sursa: infoturism.ro