Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos sau Crăciunul, reprezintă pentru poporul român un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât și spirituală, dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc și dulciuri de sărbătoare.
Crăciunul, marea zi a nașterii lui Iisus Hristos, este sărbătorită de toți românii cu tradițiile specifice ei. Brazi sclipitori, colinde, cadouri, veselie, mâncăruri tradiționale și rețete culinare diferite de la o regiune la alta a țării. Pentru toate gospodinele, masa de Crăciun înseamnă tradiție și bun gust, atât în ceea ce privește decorațiunile, cât și mâncărurile specifice acestei sărbători. Adunate de-a lungul anilor, rețetele de Crăciun reprezintă atuul atmosferei de sărbătoare și de voie bună.
Potrivit traditiilor romanesti, Craciun este numele pastorului in staulul caruia s-a nascut Iisus Hristos. Aceasta poveste si cea a Maicii Domnului au fost spuse sub diferite versiuni, de-a lungul timpului. Fiind o sarbatoare magica, romanii si nu numai, o sarbatoresc cu mare fast, cu speranta, veselie, mancaruri traditionale si retete culinare delicioase.
Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară slănină, cârnați, lebăr, caltaboși, tobă, sarmale, friptură de porc, ciorbă de oase.
Dulciurile care sfârșesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniți oaspeții care calcă pragul casei și colindătorii, sunt: cozonacul, plăcinta și lipiile. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcție de zona etnografică și sunt însoțite de băuturi specifice fiecărei zone: țuică, palincă, diverse vinuri.
