Astazi Romania serbeaza Ziua Nationala a Culturii, aleasa in cinstea lui Mihai Eminescu, data nasterii poetului nostru national. Camera Deputatilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de nastere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Nationale. In expunerea de motive a initiatorilor se arata: ”Ziua Culturii Nationale va fi, in viziunea noastra, o zi in care nu numai celebram un mare creator, dar si o zi de reflectie asupra culturii romane, in genere, si a proiectelor culturale de interes national”. Exista precedente pentru aceasta sarbatoare si in alte tari europene.
Astfel, in Spania, Ziua Culturii a fost aleasa in ziua mortii lui Miguel de Cervantes, iar in Portugalia, in ziua in care s-a nascut Luis de Camoes. Si autoritatile din Republica Moldova au hotarat ca ziua de nastere a lui Mihai Eminescu sa devina Ziua Culturii Nationale. De ce a fost aleasa ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Nationale? Poate pentru ca “El e cel care a spus ca teiul e sfant.” (Geo Bogza), sau pentru ca reprezinta ”omul deplin al culturii romanesti” (Constantin Noica), sau pentru ca niciodata nu e prea mult sa-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul si ganditorul Mihai Eminescu. S-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. A fost poet, prozator, dramaturg si jurnalist, socotit de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Avea o buna educatie filosofica, opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gandire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant si de teoriile lui Hegel. Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul “Junimii”, spunea despre marele poet: “Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti.”
In 1759 se deschide pentru marele public The British Museum; colectia de inceput continea manuscrisuri, carti, obiecte uscate din natura si cateva antichitati. In prezent British Museum are expuse numeroase obiecte de o valoare inestimabila: Piatra Rosetta, Craniul de cristal, Sfinxul din Taharqo, un fragment din Columna lui Traian, Bustul lui Julius Caesar, obiecte ce sunt cuprinse in galeriile tematice ale muzeului: Africa, Asia, America, Egiptul Antic, Roma si Grecia antica, Europa, Colectia de ceasuri, Orientul Mijlociu.
In 1834 se deschide, pe langa Societatea Filarmonica din Bucuresti, “Scoala de muzica vocala, de declamatie si de literature” ce avea menirea de a pregati actori calificati, directorul scolii fiind Ion Heliade Radulescu.
In 1870 Ministrul de Externe adreseaza marilor puteri europene o nota prin care cere recunoasterea oficiala a denumirii de România.
In 1880 este data legea pentru infiintarea Casei de Economii.
In 1883 apare la Iasi revista “Recreatii stiintifice”, care a marcat dezvoltarea matematicii in România.
In 1913 este inaugurata prima linie telefonica dintre Berlin si New York.
In 1943 este finalizata constructia cladirii Pentagon-ului american.
In 1999 in timpul celei de-a cincea mineriada, greva minerilor din Valea Jiului este declarata ilegala.
In 2001 se naste proiectul colaborativ Wikipedia, bazat pe o idee a lui Jimmy Wales.
In 2003 Statele Unite ale Americii cer sprijinul NATO in cazul declansarii unui conflict cu Irakul.
In 2005 este lansat primul volum al editiei facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române; iar in 2006 sunt prezentate urmatoarele cinci volume ale editiei facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu, la Biblioteca Academiei.
In 1622 se naste Molière (Jean–Baptiste Poquelin), dramaturg si actor francez; in 1833, Luis Paulsen – sahist german; in 1850, Mihai Eminescu – poetul national al românilor; in 1894, Ecaterina Teodoroiu – “eroina de la Jiu” cazuta in luptele de la Marasesti; in 1895, Artturi Ilmari Virtanen – chimist finlandez, laureat Nobel pentru Chimie in 1945; in 1902, Ion Conea – geograf roman; in 1906, Aristotel Onassis – om de afaceri grec; in 1908, Edward Teller – savant american de origine maghiara, creator al bombei cu hidrogen; in 1919, Boris Cazacu – lingvist si filolog roman; in 1929, Martin Luther King – laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1964, cunoscut militant pentru apararea drepturilor civile ale populatiei de culoare; in 1937, Valeriu Cristea – critic si istoric literar român; in 1940, Nicolae Anastasiu – geolog român, membru corespondent al Academiei Române; in 1975, Florentin Petre – fotbalist roman, iar in 1977, Daciana Octavia Sârbu – politician roman.
In 1568 moare Nicolaus Olahus, umanist si istoric de origine româna, arhiepiscop de Esztergom si guvernator al Ungariei; in 1919, Roza Luxemburg – unul dintre liderii miscarii comuniste germane; in 1937, Anton Holban – prozator roman; in 1980, Constantin Motas – biolog, ecolog si hidrobiolog român, membru al Academiei Române; in 1994, Damian Ureche – poet roman, iar in 2004, Felicia Melescanu – jurnalist de televiziune.
