Astazi este Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Aceasta comemorare a fost decisa printr-o Rezolutie a Adunarii Generale a Natiunilor Unite din 1 noiembrie 2005. La 24 ianuarie 2005, in cadrul unei sedinte speciale, Adunarea Generala a ONU a marcat a 60-a aniversare a eliberarii lagarelor de concentrare naziste si sfarsitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni si a milioane de persoane de alte nationalitati de catre regimul nazist german. 27 ianuarie este data la care, in 1945, cel mai mare lagar nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astazi in Polonia) a fost eliberat de armata sovietica. Inainte de rezolutia ONU, se instituisera zile nationale de comemorare a Holocaustului, cum era si cea din Germania, “Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus” – Ziua Comemorarii Victimelor National-Socialismului – stabilita printr-un decret al Presedintelui Germaniei, Roman Herzog, la 3 ianuarie 1996, iar din 2001, 27 ianuarie fusese instituita Ziua Holocaustului si in Regatul Unit. Aceasta Rezolutie respinge orice negare a Holocaustului si incurajeaza statele membre ale Adunarii Generale a ONU sa transmita viitoarelor generatii lectia genocidului pentru ca aceasta pagina neagra a istoriei sa nu se mai repete. Nu este cunoscut numarul exact al evreilor ucisi in Holocaust, “solutia finala a problemei evreiesti”cum a fost numit programul de exterminare planuit si executat de regimul national-socialist din Germania condus de Adolf Hitler, cifra cel mai frecvent notata de istorici fiind de 6 milioane. Holocaustului se adauga si peste 5 milioane de alte victime ale atrocitatilor naziste: polonezi, sinti, romi, homosexuali, persoanele cu handicap si adepti ai sectei “Martorii lui Iehova”, toti etichetati drept “dusmani ai statului german”. Au fost ucisi in total 1,5 milioane de copii. “Natiunile Unite nu trebuie sa uite niciodata ca au fost create ca un raspuns la teribilul flagel reprezentat de Nazism”, declara in 2005 secretarul general al organizatiei, Kofi Annan, atragand in acelasi timp atentia asupra faptului ca acte cumplite de genocid au fost comise si dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial in Cambogia, in Rwanda si in fosta Iugoslavie. “Este usor sa spui ‘Asa ceva nu se va mai intampla niciodata’, dar este mult mai greu sa si actionezi in acest sens “, a mai subliniat Annan. In aceasta zi se aduc aduc omagii, se aprind lumanari si au loc marsuri ale durerii in memoria victimelor Holocaustului. Sunt gesturi simbolice, carora li se adauga Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de institutii din marile orase ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, care tin vie amintirea victimelor genocidului. “Sa ne amintim!” este indemnul unei rugaciuni evreiesti, pentru ca tragedia Holocaustului sa nu se mai repete niciodata si umanitatea sa nu uite ce inseamna umanitatea.
In 1855 conducerea Scolii ostasesti din Bucuresti solicita Eforiei scoalelor publicarea lucrarii lui Nicolae Balcescu “Puterea armata si arta militara la români”, ce era folosita pentru predarea cursului de istorie militara.
In 1880 lui Thomas Edison i se acorda brevetul de inventie pentru sursa sa de iluminare incandescenta.
In 1888 este fondata, la Washington, “National Geographic Society”.
In 1903 este fondata Confederatia patronala UGIR – Uniunea Generala a Industriasilor din România – actual denumita “UGIR-1903”.
In 1926 inginerul englez John Logie Baird experimenteaza intr-un studio din Londra primele transmisiuni televizate.
In 1967 Trei astronauti americani – Virgil Grissom, Edward Withe si Roger Chaffee – mor carbonizati in incendiul izbucnit la bordul navetei spatiale “Apollo 1” in timpul simularii unei lansari a acesteia de la Cape Canaveral, SUA.
In 1967 este semnat de catre URSS, SUA si Marea Britanie Tratatul privind utilizarea pasnica a spatiului cosmic pentru urmatorii 60 de ani, ce va intra in vigoare la 10 octombrie.
In 1973 este semnat la Paris acordul de pace care va duce la incheierea Razboiului din Vietnam.
In 1990 incepe procesul celor patru demnitari ai regimului communist – Ion Dinca, Tudor Postelnicu, Emil Bobu si Manea Manescu – care la data de 2 februarie vor fi condamnati la inchisoare pe viata, insa dupa scurt timp vor fi pusi in libertate.
In 1756 se naste Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor austriac; in 1775, Friedrich von Schelling – filozof german; in 1841, Alexandru Candiano-Popescu – avocat si ziarist, general al Armatei Române, unul dintre cei care au contribuit la cucerirea Independentei de Stat in timpul razboiului din 1877; in 1861, Maresalul Constantin Prezan – membru de onoare al Academiei Române; in 1902, Ilie G. Murgulescu – chimist român, presedinte al Academiei Române; in 1922, Nicolaie Pascu – sculptor roman; in 1925, Liviu Ionesi – geolog român, membru al Academiei Române; in 1935, Vasile Grigore – pictor roman; in 1936, Florin Piersic – actor român de teatru si film; in 1942, Alexandru Mironov – scriitor, jurnalist si politician roman; in 1944, Nick Mason – baterist englez al formatiei Pink Floyd; in 1964, Carmen Radulescu – interpreta româna de muzica usoara; in 1974, Andrei Pavel – jucator român de tenis; in 1975, Narcisa Suciu – interpreta, textiera si compozitoare româna; in 1978, Catalin Maruta – realizator TV roman, iar in 1990, Mihai Onicas – fotbalist roman.
In 1814 moare Johann Gottlieb Fichte, filosof german; in 1860, János Bolyai – mathematician si violonist maghiar; in 1901, Giuseppe Verdi – compozitor italian; in 1967, Ion Buzdugan – poet, folklorist si publicist roman; in 1983, Louis de Funès – actor francez de teatru si film; in 1985, Ioan Massoff – teatrolog si prozator roman; in 2000, Aurel Grigoras – dirijor roman, iar in 2010, Jerome David Salinger – scriitor american.
