Astazi este Ziua Internationala a Muncii, desemnata in 1889 de catre Congresul Internationalei Socialiste, in memoria victimelor grevei generale din Chicago. In 1872, circa 100 de mii de lucratori din New York, majoritatea din industria constructiilor, demonstreaza pe strazi cerand reducerea timpului de lucru la 8 ore. Cativa ani mai tarziu, in 1886, are loc intrunirea Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canada – precursoarea Federatiei Americane a Muncii, moment in care George Edmonston – fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tamplarilor – initiaza introducerea unei rezolutii care stipula ca: “8 ore sa constituie ziua legala de munca de la si dupa 1 mai 1886”. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, cea mai mare demonstratie avad loc la Chicago, la care au participat peste 90 de mii de demonstranti, dintre care 40 de mii se aflau in greva. Rezultatul a fost benefic, peste 35 de mii de muncitori castigand dreptul la ziua de munca de 8 ore, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, insa, au loc incidente violente in Piata Haymarket din Chicago, unde peste 65.000 de muncitori protestatari isi cereau drepturile, moment in care intervine politia impuscand 4 grevisti si ranind multi altii. In seara aceleiasi zile se organizeaza o noua demonstratie in Piata Haymarket, cand, din multime, este aruncata o bomba pre coloana de politisti. Sunt raniti 66 de politisti, dintre care 7 vor deceda. Politia riposteaza cu focuri de arma, ranind 200 de oameni, din care cativa mortal. In urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, membri ai unei miscari muncitoresti promotoare a tacticilor militante, violente, sunt judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania aduna fonduri pentru onorariul apararii. In urma procesului, insa, 7 dintre acestia sunt condamnati la moarte – pentru doi pedeapsa comutandu-se la inchisoare pe viata – si unul la 15 ani inchisoare. Dupa 7 ani, o noua investigatie ii gaseste nevinovati pe cei 8. In România, aceasta zi este sarbatorita din 1890.
In 1707 Anglia se uneste cu Scotia sub numele de Marea Britanie.
In 1776 este fondat Ordinul Iluminatilor in Ingolstadt – Bavaria de Nord, de catre Adam Weishaupt.
In 1831 se infiinteaza, la Bucuresti, Arhivele Statului din Tara Româneasca.
In 1899 companua Bayer introduce “aspirina” in Germania.
In 1991 intra in vigoare “Acordul de comert si cooperare comerciala si economica” dintre România si Comunitatea Economica Europeana –CEE.
In 1998 intra in vigoare Conventia Consiliului Europei privind spalarea, depistarea, capturarea si confiscarea banilor proveniti din activitati criminale.
In 2002 inceput sa functioneze Garda de Mediu pe teritoriul tarii noastre, condusa de un comisar national – la nivelul tarii si de cate un comisar judetean – la nivel de judet.
In 2003 intrat in vigoare noul Cod Postal din România.
In 1859 se naste Alexandru Philippide, lingvist si filolog român, membru al Academiei Române; in 1896, Mihai Ralea – sociolog, psiholog, eseist si politician român, membru al Academiei Române; in 1923, Ion Popescu-Gopo – regizor, scenarist, desenator si caricaturist român; in 1946, Gheorghe Mardare – plastician, critic si cercetator de arte, pedagog si publicist român din Republica Moldova, iar in 1962, Maia Morgenstern – actrita româna de teatru si film, ambasador pentru Alianta Civilizatiilor in România.
In 1873 moare David Livingstone, misionar scotian; in 1899, Ludwig Büchner – filosof german, adept al materialismului radical; in 1934, Paul Zarifopol – critic literar, initiatorul editiei critice a operelor lui Ion Luca Caragiale; in 1949, Gheorghe Petrascu – pictor român, iar in 1994, Ayrton Senna – pilot brazilian de Formula 1, triplu campion mondial.
