În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută ca şi Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare, dupa ce li s-au dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare. În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va pazi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie. De asemenea, conform tradiției, femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă gospodăria, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă. Un alt obicei este legat de sănătate. Unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Ce nu aveți voie să faceți
Se spune că celor care muncesc în această zi de sărbătoare sau care vor mai semăna porumb şi ovăz li se vor usca bucatele pe câmp. Nici viticultorii nu au voie să muncească în această zi, pentru că doar aşa vor proteja strugurii de grauri.
