Mucenicii, cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui, sunt cinstiţi în a noua zi a babelor. În acest an este o excepţie în ceea ce priveşte liturghia, care se ţine pe 8 martie. De sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici, preparate specifice acestei zile.
„Înainte de Postul Paştelui, în săptămâna Albă (a brânzei şi a laptelui) nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie în zilele de miercuri şi vineri. Pentru că în acest an sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia pică într-o zi de miercuri, zi aliturgică (adică nu se face slujba Sfintei Liturghii), conform rânduielilor bisericeşti, sunt pomeniţi pe 8 martie. De altfel, şi dacă Sf.Gheorghe se nimereşte într-un an în săptămâna Patimilor, se face slujba după Paşte, deoarece în acea perioadă accentul slujbelor este pe Mântuitor”, a explicat preot Paul Tudorache, parohul bisericii „Sf. Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi. Tot pe 8 martie, nu pe 9, aşa cum se obişnuieşte, credincioşii vor pregăti tradiţionalii mucenici.
Se dau de pomană pentru sufletele morţilor
Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Bărăgan, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor. În Moldova sau Banat, colacii se coc în tavă, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă. „Astăzi, dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă 40 de figurine din aluat, numite „sfinţisori“ sau „mucenici“, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii. „Sfinţisorii“ sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.
Cei 40 de soldaţi creştini din Sevastia
Conform scrierilor teologice, cei 40 de mucenici erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de opt zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. Prin semne divine au fost însă întăriţi în dreapta credinţă. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.
Au fost scoşi vii din lacul îngheţat
În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere. După trei zile, episcopul Petru din acea cetate a mers noaptea pe malul râului împreună cu alţi creştini şi au adunat de acolo toate oasele sfinţilor, căci erau luminoase, astfel încât puteau fi văzute şi în întuneric. Ele s-au păstrat până astăzi, părticele din moaştele celor patruzeci de mucenici găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar şi în ţara noastră, în câteva biserici, unde credincioşii ortodocşi li se închină cu evlavie. În mai multe localităţi din Călăraşi, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea, se fac, pentru memoria Sfinţilor, colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. La Călăraşi, mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau cu miere şi se adaugă nucă pisată, coajă de lâmâie şi scorţişoară.
Ei sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcinici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr.
Mucenici moldoveneşti
Pentru aluat:
-
1 kg de faină,
-
450 ml de lapte,
-
50g drojdie,
-
3 ouă,
-
125 g zahăr,
-
75 g unt,
-
coajă de la o lămâie,
-
1 esenţa de vanilie.
Pentru glazură:
- 2 ouă,
- 1 cană de miere,
- 1 cană de apă,
- 250g nuci măcinate.
Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în forma de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc (cca 20 minute). Când mucenicii s-au răcit, se dau miere. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.
Sursa: adev.ro
