Circa 1,5 milioane de români sărbătoresc Paştele anul acesta pe 27 martie. Pentru cei care sărbătoresc Învierea în această zi există numeroase obiceiuri pe care catolicii le practică.
Stropitul isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea „Ostera”, denumire din care provine si „Ostern” – Paste.
Dăruirea și ciocnitul ouălelor
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.
Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus.
Din anul 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Pastele se sarbatoreste, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi. Diferenta mai mare de o saptamana intre sarbatori nu exista, insa modul de calculare a datei Pastelui difera.
Incepand din anul 1582, biserica catolica si cea ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica cateolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian.
Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara.
In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomica , calculata pe baza datelor astronomice si data reala – tot din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara.
Nu doar catolicii serbeaza Sfintele Pasti in aceasta duminica. Dintre religiile care sarbatoresc Pastele odata cu catolicii se numara: reformatii, unitarienii, baptistii, penticostalii, adventistii de Ziua a Saptea, crestinii dupa Evanghelie si Biserica Evanghelica Romana.
Angajaţii şi elevii catolici vor primi o zi liberă luni, 28 martie, în a doua zi de Paşte.
Ministerul Educaţiei a hotărât că elevii catolici vor avea liber pe 28 martie, chiar dacă în structura anului şcolar 2015-2016, ziua de 28 martie nu figurează ca zi liberă.
Sursa: http://www.dcnews.ro
