Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău organizează programul de formare continuă „Tehnici de eficientizare a comunicării verbale şi non-verbale”, avizat de Ministerul Educației, destinat personalului de conducere, îndrumare şi control, dar şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar.
Acesta a debutat de curând la Colegiul Naţional „Costache Negri” Tg. Ocna, se desfășoară pe parcursul a 40 de ore, fiind susţinut de Doru Huţuţui – MBA Senior Trainer &Coach și de Luminiţa Huţuţui, profesor la Liceul Tehnologic „J.M.Elias” Sascut.
Procesul de învăţământ se realizează prin, şi cu ajutorul comunicării, fiind, în ultimă instanţă, un act de comunicare.
Comunicarea conţine prin ea însăşi potenţial educativ, însemnând transmitere de cunoştinţe, autoreglarea activităţii intelectuale și transmiterea codurilor caracteristice fiecărei ştiinţe.
Între comunicare şi educaţie există, așadar, un raport de interdependenţă.
Limbajul didactic are caracteristici proprii!
Fiind un proces atât de complex, comunicarea didactică cunoaşte mai multe abordări şi mai multe definiţii.
În literatura de specialitate nu există un consens asupra conceptului de comunicare didactică, astfel, se mai utilizează şi cel de comunicare educaţională, sau pedagogică.
Din perspectiva educaţiei formale comunicarea didactică constituie baza procesului de predare şi asimilare a cunoştinţelor, în cadrul instutuţionalizat al şcolii şi între parteneri cu statusuri determinate.
Comunicarea didactică nu este numai o activitate ce pune în relaţie cadrul didactic şi elevul, pentru realizarea unor obiective comune, ci şi un proces psihosocial de influenţare, prin limbaje specifice, a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a componentelor motivaţional – afective şi volitive.
Comunicarea didactică trebuie să fie precisă, concisă şi expresivă în acelaşi timp, prin claritatea şi concizia discursului, facilitând, atât transferul, cât şi înţelegerea mesajului transmis.
Informaţiile furnizate, trebuie adaptate scopului, obiectivelor didactice şi nivelului intelectual al auditorilor.
Comunicarea didactică este una evaluativă şi autoevaluativă atât pentru profesor, cât şi pentru elev.
În acest context se evidenţiază raportul dintre limbajele verbal, paraverbal şi nonverbal, utilizate de profesori, în corelaţie cu obiectivele didactice şi cu partenerii elevi.
Stilul profesorului defineşte predominanţa verbal-nonverbal, în dialogul educaţional, totuși mimica, gesturile, paralimbajul sunt extrem de importante, facilitând înțelegerea mesajului și rămânând uneori adânc întipărite în amintirea elevului și asociate cu sentimente de admirație, stimă, sau, dimpotriva, de neplăcere, dezinteres pentru profesor și materia predată.
Pentru eficientizarea comunicării didactice, în primul rând, trebuie avută în vedere eliminarea, pe cât posibil, a barierelor de comunicare, cum ar fi: distorsiunile, inexistenţa unui repertoriu comun între profesor şi elev, care poate duce, deseori, la perturbarea comunicării.
Supraîncărcarea informaţională, sau „bombardamentul informaţional”, care pune elevul în faţa unei abundenţe extreme de informaţie, determină dezvoltarea unui refuz faţă activitatea didactică, la confuzii, epuizare fizică şi motivaţională.
Blocarea comunicării, prin relaţii reci, birocratice şi alte manifestări, conduc, deasemenea, la scăderea randamentul comunicării şi implicit a celui şcolar.
De aceea, în acest context, a comunica eficient presupune: să informezi inteligibil şi să facilitezi înţelegerea mesajului transmis; să dezvolţi gândirea, afectivitatea, motivaţia, voinţa şi personalitatea elevilor; să sesizezi şi să conştientizezi reacţiile, atitudinile şi manifestările comportamentale ale celor cu care comunici și, nu în cele din urmă, să convingi pe cei cu care comunici.
Învățămîntul modern românesc a început să folosească tot mai mult metode interactive și noile tehnologii.
Video-proiecțiile, înregistrarile audio, sau video, au devenit mijloacele favorite folosite la clasă, și prilejuri de a interacționa și a comunica mai eficient.
Analiza comparativă a strategiilor tradiționale și a strategiilor interactive de instruire, permite a concluziona că, ultimele orientează procesul de învătățământ spre elev, spre nevoile lui interne, reflectând totodată noile relații social-culturale și tendințele educaționale în ansamblu.
În concluzie se poate afirma că, folosind un limbaj inteligibil şi adecvat, bazat pe o comunicare expresivă şi convingătoare, cadrul didactic trebuie să încerce să transfere conţinutul predat, în mod atractiv, nuanţat, argumentat şi inteligibil.
Apelând la întregul arsenal metodic şi logistic de care dispune, dar depăşind simplul şi plictisitorul monolog, într-o expunere elevată şi argumentată, acesta va schimba conformismul, în participare şi activism.
”Considerăm că un asemenea curs, organizat pentru colegii noștri din județ, este binevenit.
Cu acestă ocazie ei vor afla care sunt cele mai eficiente tehnici de eficientizare a comunicării în şcoală, dar şi care sunt factorii perturbatori ai acestui proces și, mai ales, cum pot fi evitați.
O comunicare fluentă poate conduce, în mod real, la o mai bună performanță didactică.”, opinează prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacău.
