Specialiştii ne atrag atenţia că neglijarea igienei orale zilnice, dar și acțiunea unor agenți organici pot fi factorii cauzatori ai unor astfel de carii. Microflora din cavitatea bucală favorizează apariția cariilor superficiale prin distrugerea smalțului la suprafața coroanei dintelui.
Demineralizarea țesutului dentar poate provocă dureri de scurtă durată, care sunt primele indicii că a început numărătoarea inversă până la acutizarea durerilor și extinderea cariei spre nerv. Dr. Andra Custură, medic stomatolog, îți explică de ce este bine să tratezi imediat cariile superficiale și să nu aștepți până ajungi la complicații.
Cum se clasifică aceste afecțiuni dentare?
În stadiul incipient este caria smalțului, care se localizează la nivelul acestuia prin pete maronii, apoi prin firicele negre, punctiforme sau cu aspect de marmură. Dintele începe să devină sensibil la dulce și la rece sau poate nu va avea nici un fel de sensibilitate ceea ce ne face să le ignorăm şi să considerăm ca totul este bine.
În etapa a doua, caria se extinde pe toată suprafața smalțului până la dentină și necesită de cele mai multe ori obturație (plomba), caz în care durerea poate să lipsească. Dentina este un țesut mai subțire decât smalțul, așadar evoluția spre nerv se face în ritm accelerat. Dacă în primul caz dintele era mai mult sensibil la dulce, acum este mai sensibil la rece. De cele mai multe ori pacienții ajung la medic când deja există dentina afectată de carie. De aceea, vizitele la medicul stomatolog sunt indicate la 6 luni.
Cel de-al treilea stadiu și cel mai avansat este atunci când caria migrează spre pulpa dentară adică spre nerv, fiind deschisă camera pulpară sau în apropiere de aceasta. Apare sensibilitatea la cald, pe lângă cea la rece.
Există totuși și cazuri în care nu există simptome, însă nu este un lucru îmbucurător: terminațiile nervoase conectate cu nervul dintelui sunt complet distruse, aşa se explică lipsa sensibilității dentare. De cele mai multe ori se aplică un tratament specializat urmat de proceduri complexe de extracție.
Așa îți dai seama dacă ai o carie superficială!
Cavitatea bucală este un adevărat ecosistem pentru că aici trăiesc mii de bacterii, unele bune, altele mai puțin bune. Prin simplul fapt că pacientul nu are o igienă orală corectă, apar aceste carii superficiale,de la cele mai fragede vârste. Mai rău este atunci când cariile superficiale sunt interdentare și nu se văd cu ochiul liber şi nu ne putem da seama dacă avem sau nu carii. Odată ce dinții sunt afectați de carie, este necesară vizita la medicul dentist pentru curățarea zonei, aplicare de plombe dentare/obturații și administrarea unui plan de tratament și igienă pentru dintele/dinții afectați.
„Resturile de mâncare putrezesc între timp și generează microbi activi și factori patogeni care produc acizi cu acțiune clară de deteriorare al smalțului dentar. Oricare ar fi cazul, imediat ce avem aceste simptome trebuie să mergem la dentist, altfel riscăm apariția complicațiilor care duc la costuri mai ridicate , manopere mai dureroase şi multiple vizite la cabinetul stomatologic”, explică Andra Custura.
Băuturile și alimentele prea reci pot distruge smalțul dinților și pot crește sensibilitatea dentară, inclusiv instalarea cariilor interdentare. Dacă există deja disconfort la masticație, iată încă 3 indicii ce încurajează programarea unei consultații la medicul dentist cât ai zice „carie!”
· la folosirea aței dentare, aceasta se agață sau se scămoșează
· se simte în gură un gust alterat şi/sau miros neplăcut
· gingia sângerează şi/sau gingia este schimbată de culoare în zona respectivă
Ce se întâmplă dacă nu tratezi cariile superficiale?
De cele mai multe ori, dacă sunt identificate la timp, cariile superficiale sunt îndepărtate foarte ușor. Este nevoie doar de şlefuirea non invaziva a dintelui doar în smalţ şi aplicarea materialului de obturaţie/plomba ,manopera ce poate fi făcută fără anestezie ,de cele mai multe ori fiind nedureroasă.
În cazul în care caria superficială este tratată în același mod și anume superficial, sub acțiunea corozivă a acidului organic smaltul se deteriorează și caria avansează spre dentina şi apoi nervul dentar.
„Cu cât este mai puțin țesut dentar, cu atât este mai greu de pus o plombă, rezistența acesteia fiind scăzută , mai ales la masticație se poate resimţi acest lucru. Atunci când este afectat nervul și apar durerile dentare cauzate de inflamarea acestuia situaţia începe să se complice. Dacă se constată că acestă carie s-a extins până pe rădăcinile dintelui , următorul pas este extracția, pentru că în acest caz este îngreunat procesul de plombare, în mare parte din cauza salivei și din cauza lipsei posibilității de izolare şi de adeziune a materialului de plomba la ţesutul dentar aflat pe rădăcina. În ceea ce privește investiția financiară, cu cât caria este mai extinsă, cu atât lucrarea este mai amplă și generează mai multe investigații,deci şi costuri mai ridicate!”, adaugă dr. Andra Custură.
Obturația superficială presupune o singură ședință, este nedureroasă și aplicată doar la nivelul smalțului. Obturația medie poate implica și anestezie ; iar în cazul în care dentina este afectată profund luaţi în calcul că distrugerea coroanei dintelui se produce într-o proporţie destul de mare iar aplicarea plombei și reconstrucția pereților dintelui este mult mai dificilă.
Sursa: www.clicksanatate.ro
