Ritmul cardiac in mod natural este generat de un grup de celule specializate de la nivelul atriului drept, localizate intr-o zona numita nodul sinusal. Uneori, ritmul sinusal este intrerupt de aparitia unei activitati electrice ce survine mai precoce, generata la nivelul ventriculilor; acest stimul electric, denumit extrasistola ventriculara, determina o contractie mai putin eficienta din partea inimii.
Extrasistolele ventriculare pot fi izolate sau grupate intr-o anumita succesiune determinand un aspect pe EKG denumit bigeminism (alternanta dintre o bataie normala si o extrasistola ventriculara), trigeminism, cuplete, triplete, tahicardie ventriculara nesustinuta (durata <30 sec.) sau sustinuta.
Cauze si factori de risc
Un pacient poate avea extrasistolele ventriculare pe un cord structural aparent normal sau in asociere cu alte boli cardiace sau de alta naura. Boli cardiace posibil asociate sunt: hipertensiune arteriala, afectare valvulara sau coronariana (ischemie mocardica), miocardita, boli cardiace genetice, etc. Uneori nu se gaseste o cauza si se considera ca extrasistolele sunt benigne.
Factori de risc posibili sunt: cresterea nivelului de adrenalina prin consum de cofeina, efort fizic intens, anxietate, consum de diferite substante, alcool, modificari ale ionogramei.
Simptome
Extrasistolele ventriculare pot fi complet asimptomatice sau se pot resimti ca pauze in ritmul cardiac, o bataie cardiaca lipsa, constientizarea neplacuta a ritmului cardiac, dureri toracice, ameteli, rar pierderea starii de constienta, etc.
Investigatii radioimagistice si de laborator
-electrocardiograma (EKG), monitorizarea Holter EKG 24-48 ore pentru surprinderea extrasistolelor,
-ecocardiografie pentru a identifica o modificare structurala a inimii.
-analize de sange generale (hemoleucograma, creatinina, glicemie, transaminaze, ionograma, hormoni tiroidieni, profil lipidic, etc)
-investigatiile se completeaza in functie de contextul clinic cu: test EKG de efort, RMN cardiac, coronarografie.
Diagnostic
Diagnosticul aritmiei se bazeaza pe simptomele descrise de catre pacient si inregistrarea extrasistolelor pe electrocardiograma.
Un pacient poate avea doua sau mai multe tipuri de tulburari de ritm in aceeasi perioada; de aceea, se recomanda adesea inregistrari EKG prelungite, repetate.
Tratament
Atat pentru diagnostic cat si pentru tratament este decisiv daca extrasistolele ventriculare apar pe fondul unei boli structurale cardiace preexistente, a unei boli sistemice sau pe un cord structural aparent normal.
Componentele tratamentului in general sunt cele care se adreseaza stilului de viata, la care in functie de pacient se adauga si tratament medicamentos si /sau tehnici mai noi de tratament (ablatie, etc).
Majoritatea pacientilor cu extrasistole ventriculare izolate si fara o boala cardiaca structurala nu vor primi un tratament medicamentos.
Totusi daca acestea sunt percepute neplacut, desi nu sunt periculoase, se poate administra si tratament farmacologic.
Suplimentele cu potasiu, calciu, magenziu pot ajuta la diminuarea frecventei extrasistolelor.
Cand exista o afectiune cardiaca, adesea tratamentul bolii de baza diminueaza frecventa extrasistolelor ventriculare.
Daca extrasistolele apar in contextul unor boli cardiovasculare sau de alta natura, se recomanda mai intai tratarea acestora.
Cand extrasistolele ventriculare sunt frecvente sau intens simptomatice se recomanda medicamente antiaritmice ce blocheaza partial fie receptorii de adrenalina de la nivelul inimii, fie diverse canale ionice de calciu, potasiu sau sodiu.
In cazuri speciale se recomanda studiu electrofiziologic si ablatia (izolare, distrugerea) celulelor unde se genereaza aritmia ventriculara (prin automatism crescut) sau intreruperea circuitelor de reintare a aritmiilor.
Evolutie/ complicatii
Multi pacienti fara o patologie cardiaca pot dezvolta diverse tipuri de aritmii considerate benigne, de tipul extrasistolelor ventriculare simple, izolate, fara ca acestea sa reprezinte un risc crescut de boala sau deces de cauza cardiovasculara.
Daca extrasistolele ventriculare sunt foarte frecvente pot determina ameteli, dilatare cardiaca, insuficienta cardiaca, pierderea starii de constienta.
Preventie
E important ca pacientul sa urmareasca modul de debut al palpitatiilor. Astfel poate identifica singur eventuali factori declansatori: fumat, cofeina, stres, efort fizic excesiv la persoane neantrenate, consum de substante excitante cardiace (alcool, droguri recreationale, etc) si pe viitor sa le evite.
Daca anxietatea este principala cauza poate solicita un consult de psihologie/ psihiatrie.
Printr-un aport alimentar crescut in fructe si legume proaspete, lactate se asigura organismului subsantele minerale necesare: potasiu, calciu, magneziu.
Daca exista istoric familial de morti subite cardiace la varsta tanara se recomanda efectuarea unui consult cardiologic si a unui EKG de repaus chiar si la persoanele asimptomatice.
Recomandari medicale
Cand pacientul percepe un ritm cardiac modificat se va adresa pentru o consultatie unui medic cardiolog, internist sau de medicina de familie.
Sursa: www.csid.ro
